1. Departe-ntr-o iesle, în paie ascuns,
Culcat printre vite stă pruncul Isus.
Îi cântă şi-L leagănă stele de-argint
Şi-ncet, Copilaşul adoarme zâmbind.

2. Doar vitele-n grajd, zgomotos Îl trezesc,
Duios le priveşte şi se liniştesc.
O, Prunc minunat, Te slăvim c-ai venit
Şi-n ieslea săracă adânc Te-ai smerit.

3. Rămâi, drag Isuse, cu noi, Te rugăm.
N-avem bogăţii, dar tot ce-avem Îţi dăm,
Iar Tu, dă-ne binecuvântarea Ta,
Şi viaţa întreagă la iesle vom sta.