MĂRTURISIRE

Psalmul 36

Făr'delegea lumii-aceşti
azi îmi spune mie:
"Nu-i nimic în zări cereşti,
Sus în veşnicie!"

"Oamenii sunt foarte răi
unul pentru altul!"
Însă chiar pe-aceste văi
a trimis Prea-Naltul

Fiul Lui cu chip de lut,
să ne dea lumină.
Şi atunci toţi am văzut
neagra noastră vină.

Omul ? Da, e trecător
ca şi umbra goală.
Dar exist-un Creator
cu a Vieţii şcoală.

Omul se gândeşte doar
cum să-nfăptuiască
visul său cel milenar:
să se fericească.

Doamne, bunătatea Ta
e atât de mare,
mai înaltă ca o stea
dincolo de soare!

Credincios eşti Tu mereu
celui care-Ţi poartă,
chipul Tău în ceasul greu
pe a lumii hartă.

Drept eşti Tu ca munţii mari,
ca Adâncul mării.
Tu îi faci pe cei slabi tari
în ziua-ncercării.

Tu pe toţi îi sprijineşti:
oameni şi-animale,
când le dai din zări cereşti
darurile Tale.

Cât de bun şi scump eşti Tu
zi de zi în viaţă!
Duhule azi mă condu
cu a Ta povaţă.

Doar la umbra Ta să fiu,
Doamne, vreau întruna!
Chiar în cel mai trist pustiu
Tu îmi eşti cununa.

Adăpost Tu eşti oricui
care Te alege,
ce Te vrea în viaţa lui
veşnicul său Rege.

Tu eşti harului izvor,
har ce ne alină
şi cu unda lui de dor
toarnă-n noi lumină.

Prin lumina Ta mulţi văd
dragostea ce-o sameni
ca din veşnicul prăpăd
să scapi mii de oameni.

Peste toţi de pe pământ
varsă-Ţi, Doamne, mila
câtă vreme Harul Sfânt
nu-şi închide fila!