MĂRTURII
Autor: Corneliu Livanu
Album: Aripi de slava
Categorie: Diverse
MĂRTURII

Mergeau apostolii prin sate
Cu-al dragostei dintâi fior
Să predice despre dreptate
Cum Domnul din păcat ne scoate
De-L acceptăm ca Salvator.

Ierusalimul şi Iudeea
Şi Galileea lui Irod
Au fost o ţintă-n vremea-aceea
Când rugăciunea era cheia
Iar Duhul slavei primul rod.

Şi-au răscolit de-atunci imperii
Ce rând pe rând s-au clătinat.
Aveau în piept taina puterii
Şi bucuria Învierii
Prin care lumea s-a schimbat.

Minuni şi semne se văzură
În viaţa primilor creştini.
În mărturia lor cea pură
Puneau Cuvântul din Scriptură
Izvor al tainicei lumini.

Cât dragostea trona în minte
Şi-n inimă prin fapte noi
N-aveau nevoie de cuvinte
Ci doar de lacrima fierbinte
A melodiei de oboi.

Păcatul nu avea putere
Să le distrugă scopul sfânt
Căci ei nu adunau avere,
Ci-nţelepciune, mângâiere
Celui de jos cu duhul frânt.

În temniţe cântau iubirea
Şi harul cel din cer adus.
Şi-apoi vesteau neprihănirea
Prin care ne transformă firea
Cuvântul sfânt al lui Isus.

Loviţi de frig, de-nfometare,
Nu au cârtit în ceasul greu.
Când aruncaţi au fost la fiare
În faţa morţii-ngrozitoare
Ei Îl slăveau pe Dumnezeu.

Călătorind mereu pe ape
Sau pe uscat doi câte doi.
Pe Domnul L-au simţit aproape.
Şi aşteptau nu somn pe pleoape
Ci mărturia vieţii noi.

Un gând de sus sau o lumină
Şi-o nouă uşă de Cuvânt.
Un semn de naştere divină
Când păcătoşii plini de vină
Primeau în inimi darul sfânt.

Iar Duhul ce ne face una
Lucra şi-i convingea pe mulţi
Că Domnul le va da cununa
De Îl ascultă totdeauna,
Atât cei simpli cât şi culţi.

În certuri, lupte şi durere,
În dezbinări de orice fel
Mustrau păcatul cu putere,
Aşa cum Duhul Sfânt ne cere
Ca să-L urmăm pe Sfântul Miel..

Restabilind iar unitatea
Şi armonia lui Isus
Slujeau şi harul şi dreptatea.
Biserica e doar Cetatea
Nălţată pe un munte sus.

Şi oamenii-şi dădeau silinţa
Mereu la viaţa lor privind
Ca să urmeze pocăinţa
Unind şi fapta cu credinţa.
Iar alţii îi priveau cu jind …
*
Dar azi cum stai cu toate-acestea
La tine însuţi când priveşti ?
Ţi-ascultă oamenii povestea
De îndrăzneşti să le duci Vestea
Despre-un Isus din slăvi cereşti ?

Cum sus pe-o cruce-n Palestina
Cristos murea pentru noi toţi
Să ni se ierte toată vina
Şi să primim din cer lumina
Ce face sfinţi chiar şi din hoţi ?

Cum mai păşeşti spre ceruri, frate ?
Mai plângi în lume pentru El ?
Când vântul încercării bate
Mai porţi tu, oare, crucea-n spate
Precum a dus-o sfântul Miel ?

Când întâlneşti în drum o boală,
Un duh străin, un orb sărman,
Aplici a Duhului Sfânt şcoală
Sau inima îţi este goală
Şi n-ai în tine nici un plan ?!…

Mergeau apostolii în lume,
Spre orice palmă de pământ.
N-aveau nici pungi, nici multe sume,
N-aveau pe nimeni să-i îndrume.
Era cu ei doar Duhul Sfânt.

Acelaşi Duh ne însoţeşte
Cu chipul lui Isus cel blând.
Biserică te pregăteşte
Privind spre Cel ce-n veci trăieşte
Şi care vine în curând!

***


11 aprilie 2002








Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/72830/marturii