JUDECATA

Cel Îmbătrânit de zile care-i Însuşi Dumnezeu
Va aduce la lumină viaţa şi păcatul meu.
El va judeca odată pe toţi oamenii de-acum
Şi pe cei din vremi apuse ale căror vieţi sunt scrum.

Daniel văzu acestea în vedenie de noapte
Cum vor fi evaluate ale lumii noastre fapte:
Nişte scaune eterne ale marii Lui domnii
Aşezate-s pentru-Acela ce-i Izvor de ape vii.

Haina Lui e ca zăpada, părul Lui de vreme-i nins.
Din această lume largă n-o să scape niciun ins.
Moartea vine dintr-odată şi plecăm oricine-am fi
Faptele vin, ne urmează fie noapte, fie zi.

Scaunul Lui de domnie e înconjurat de foc.
Cine poate să-şi găsească lângă Dumnezeu un loc?!
Numai dacă Domnul vine şi-L primeşti în viaţa ta
Doar aşa vei sta pe scaun copărtaş la slava Sa.

Curge-un râu ce parcă arde. Mii şi mii de slujitori
Spre Judecător se uită cu ochi sfinţi, scânteietori.
Şi începe Judecata. Multe suluri s-au deschis.
E o linişte totală sus în Cer, în Paradis.

Daniel cel sfânt, profetul, îl priveşte, e uimit
De-acel corn plin de trufie ce-n curând va fi zdrobit.
Fiarele vor fi ucise, răutatea va pieri.
Veşnica Împărăţie prin Cel Sfânt va birui.

Dacă-n lumea asta mare răul încă-i tolerat,
Vine-o zi când tot păcatul va fi smuls şi-ndepărtat.
Golgota e mărturia că Isus deja i-a-nvins
Pe Satan şi vechea fire înviind, precum e scris.

Într-o zi pe nori de slavă Fiul Omului venind
Va primi Împărăţia cea de aur strălucind.
Neamuri şi popoare multe fericite-L vor sluji
Bucuria şi-ndurarea pentru toţi vor înflori.
*
Când eşti plin de tulburare sau uimit de-acest cuvânt,
Nu lăsa să treacă vremea ca rafalele de vânt.
Lămureşte-ţi azi destinul veşnic cu-al tău Creator,
Căci de-aceea El pe-o cruce ţi-a dat un Mântuitor.

Haina-ndreptăţirii proprii dă-o jos ca Bartimeu
Să te poţi preda de astăzi Fiului lui Dumnezeu.
Doar aşa tu treci, prin moarte, în Împărăţia Lui
Şi primeşti eterna viaţă cum în lume alta nu-i.