ARUNCĂ-ŢI MREAJA!

Aruncă-ţi mreaja-n partea dreaptă
Cum Domnul personal ţi-a spus.
Şi vei urca treaptă cu treaptă
Prin ascultare tot mai sus.

Celor flămânzi, dar nu de pâine,
Ci de cuvântul salvator,
Tu să le spui că poate mâine
Veni-va Mirele pe nor.

Când aruncăm spre oameni mreaja
Cea pentru Mirele ceresc
Vom anula mai bine vraja
Plăcerilor ce ne momesc.

S-au dus pescarii pentru peşte
S-aducă hrană-n casa lor.
Când ascultăm dumnezeieşte
Pe drumul crucii nu-i uşor.

Ne va lua cu-asalt nevoia
De-a fi noi înşine oricum
Şi ca-n final să facem voia
Acestei lumi pe-al vieţii drum.

„Aruncă-ţi mreaja!”, spune Domnul
În locul indicat de El.
Nu te lăsa răpus de somnul
Ce-i doar al cărnii tale ţel.

El te păzeşte de eşecuri
Când Îl asculţi în chip smerit
Semnând credinţei tale cec-uri
Ce de la Domnului le-ai primit.

Să crezi că El ştie ce spune
Când evidenţa-i altceva
Înseamnă-a spune-n rugăciune:
„O, Doamne, fie voia Ta!”

Când crezi că rodul tău e-o slavă
Ce încă nu s-a arătat
Atuncea lumea cea bolnavă
Prin Dumnezeu s-a vindecat.

Aruncă-ţi mreaja cu iubire
Spre orice om ce-l întâlneşti
Să-i dea Isus o nouă fire
Din Duhul slăvilor cereşti.

Noi nu suntem decât unealta
Cea folosită pe pământ.
Cuvântul e-un ciocan şi dalta
În mâna Meşterului sfânt.

El curăţă şi-apoi convinge.
El dă un rod la seceriş.
De-un pom cu rod mulţi s-or atinge
Dar nu când are doar frunziş.

Apostolii-au văzut minunea
Când zeci şi zeci de peşti au prins.
Pescarii-nfruntă slăbiciunea
Când de Isus ei s-au convins.

La fel ca ei să fim în viaţă
Ştiind din glasul lui Isus
Că de-ascultăm a Sa povaţă
Curând El ne va duce sus.