E noaptea de-Nviere
Şi totu-I alb, curat,
În straie de lumină,
Christos a Înviat!

E noaptea de-nviere
A celui ce-I căzut;
E noaptea de iubire
A celui ce-I sub scut.

E noaptea de lumină
A celor ce Îl cred
Pe Dumnezeul slavei,
Ce aduce sfântul crez.

E noaptea feeric,- sfântă
Căci din mormântul greu,
A Înviat în slavă,
Christos, Stăpânul meu!

E noaptea de lumină
Şi în lumină eu,
Doresc să fiu acuma,
Şi-n veci cu Dumnezeu.

E noaptea biruinţei
Peste mormântul gol.
Iar îngerii se-nchină
Cântând “E viu!”, în cor.