Rugă de Mulţumire
Autor: Flavius Laurian Duverna
Album: Soli Deo Gloria!
Categorie: Zidire spirituala
Rugă de Mulţumire

Îţi mulţumesc, o, Doamne bun, în primul rând, că exist,
Şi-n urma binecuvântării, asupra omului, de pe pământ
Tu m-ai creat, dându-mi viaţa, prin voinţa-Ţi şi Cuvânt,
Iar în Hristos, mi-ai pus 'nainte, modelul cel mai altruist,
Standardul cel mai înalt, ca prin credinţă, s-ajung sfânt!

În harul Tău nespus de mare, când ziua, a fost potrivită
Tu m-ai chemat din valul lumii, cu căile-i întortocheate,
M-ai scos din valea umbrei morţii, cu porţile întunecate
Şi-a mea privire-ai îndreptat spre Jertfa cea neprihănită,
Ce sus pe cruce la Golgota, Şi-a dovedit iubirea-n fapte!

Şi-ntr-adevăr, o Doamne bun, Tu grija Ţi-ai manifestat
Faţă de sufletu-mi înfrânt, sub cea mai grozavă-apăsare!
Atunci când dezolat eram, când mă gaseam în disperare,
Când nici-o şansă nu vedeam, asupra mea Te-ai aplecat
Şi-o rază caldă de speranţă mi-a strălucit, spre-nviorare!

Credinţa atunci, mi s-a-ntărit, că peste-oricâte, încercări
De-ar fi să trec în pătimire, de-asupra lor e-a Ta putere,
Ce controlând toate, dirijează, putând aduce mângâiere
Chiar şi în ultima speranţă, celui trecut prin strâmtorări,
Ca şi-o mireasmă alinătoare, turnată încet peste durere.

O, Doamne bun îţi mulţumesc, că-n clipe de deznădejde
Când orice plan se năruieşte ca un castel de cărţi de joc,
Ce l-ai purtat cu drag în suflet crezând ca va fi cu noroc,
Când totul e-un vis spre neant, şi altceva nu se-ntrevede
Atunci Tu intervii zicând: , , Trecută-i proba, cea de foc!”

Şi cât de scumpă a fost ştirea, după-ncercarea survenită
Când cineva m-a căutat fără să ştiu, cu glasul întrebător:
- N-ai vrea ca să primeşti vestea, ca un susur mângâietor,
Ce viaţa ar putea să-ţi schimbe, într-o orientare diferită?
Şi-n dragoste, mi-ai dăruit, cel mai scump înger, păzitor!

El zi de zi, şi ceas de ceas, în viaţa-mi tristă, zbuciumată
M-a însoţit, m-a sprjinit, mi-a fost alături! ... Cand cercări,
Asupra mea ele-au pornit, prin furtuni mari şi provocări,
M-a susţinut, în lupta dusă, mi-a dat curaj, şi nici-o dată
Nu m-a abandonat pe cale, în orice vremi, si-mprejurări.

De-aceea-Ţi mulţumesc, o, Doamne Sfânt cu precădere,
Că una dintre datorii primordială, de-a arăta recunoştinţă,
Este, pentru purtarea de grijă, că-n mila-Ţi şi buna voinţă
Tu poţi veni-ntr-ajutorare cu-al Tău balsam peste durere,
La orice suflet ce Te strigă, cu lacrimi sincere-n credinţă!

Flavius Laurian Duverna
23 ianuarie 2011

Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/65894/ruga-de-multumire