ZILELE VIEŢII

Una câte una zilele ce vin
Ne-amintesc, la toţi, de-un etern destin
Ne învaţă, toate, lecţii valoroase
Şi dacă-s senine şi dacă-s ploioase.

Una câte una zilele ne-arată
Cât de generos e al nostru Tată
El trimite daruri din cereşti hambare
Şi ne pregăteşte pentru decolare.

Zilele nu stau, zboară iute...iute
Spre acele spaţii de noi neştiute
Dar ne lasă taine să le dezlegăm
Şi, adesea, valuri să le înfruntăm.

De avem mai multe până la final
(Când intra-vom , lin, în spaţiul astral)
Sau de sunt puţine, ştim să le trăim
Ca-n slujirea sfântă zel să dobândim.

Una după alta zilele se duc
Dar de unde vin generoase-aduc
Noi experienţe pe-a vieţii cărare
Ca să fim mai tari în grea încercare.

Vor lăsa şi răni, uneori, în viaţă
Dar şi împliniri, zâmbete pe faţă
Le trăim plenar orice ne-ar aduce
Căci cunoaştem bine jertfa de la cruce.

gc/13 Ianuarie, 2011