Suferinta lor pentru bucuria noastra
Autor: Cristian Boariu
Album: fara album
Categorie: Nașterea Mântuitorului

 

Sarbatoarea bucuriei are in umbra ei, nevazuta de multi, amprenta suferintei si prezenta durerii. Oameni care au avut in viata lor evenimente la care nu tocmai au jubilat, ci la care au plecat capul, au inteles chemarea si au mers mai departe pentru ca erau pocaiti. Nu penticostali, nici baptisti, nici colindatori, ci pocaiti.

Maria – schimbari dureroase: probabil ca si orice alta fata isi imagina si ea o prietenie fara grijuri, o logodna cu felicitari, o casa la tara cu flori in fata pe care sa le uzi in fiecare zi, o viata fara grijuri. Ce a avut in schimb? O prorocie care putea sa o coste uciderea cu pietre daca era prinsa, o relatie dusa cu frica de pe o zi pe alta, o nastere in grajd si o fuga prin Egipt. Cate fete si-ar dori o astfel de "voie a Tatalui" pentru ele in zilele noastre?

Iosif, chemare dureroasa: sa te pastrezi curat si sa vezi ca logodnica ta e insarcinata, asta inainte ca sa te „linisteasca” ingerul Domnului... Sa duci o relatie mai prin umbra, nu din cauza duplicitatii tale ci pentru ca, chemarea Domnului uneori e dureroasa. Sa stii ca Isus e la un pas de a intra in lume si trebuie sa te lupti sa ii asigur un minim de conditii la un han, iar ei sa iti inchida usa in fata. Sa ii oferi sotiei tale in locul unui spital matern, un grajd, dupa 130 de km de drum... Poate chiar sa te intrebi daca toate mesajele ingerilor au fost autentice cand vezi ce grea e voia Lui... Dureros, nu?

Isus, misiune dureroasa: „daca s-ar fi nascut in Palatul lui Irod tot ar fi fost o prea mare smerenie fata de slava ce a lasat-o in cer” spunea cineva. A avut probabil o copilarie dureroasa. Cuiele si lemnul din tamplarie cu siguranta ii aminteau zilnic de finalul misiunii. Nu a facut teologia la Arad sau Bucuresti insa la doisprezece ani punea intrebari in templu iar oamenii invatati nu gaseau raspunsuri. Nu a terminat facultatea de Medicina la Cluj sau Timisoara insa tamaduia bolnavii cu o mila iesita din obisnuit. Si-a parasit parintii la 30 de ani, parca neinteles. Si-a ales 12 oameni simpli pe care i-a invatat 3 ani jumate ca viata de crestin inseamna slujire, ca pana sa fie „pesti in mreaja” s-ar putea sa treaca ani nu doar o noapte. Din cei 12, unul l-a vandut pe aprox. 360 de RON, 11 l-au parasit si doar cel ce a inteles iubirea l-a insotit pana la cruce. S-a nascut intr-un loc fara apa si mancare si a murit tot intr-un loc asemanator, desi avea cel mai mare drept la apa intrucat crease izvoarele.

Va doresc o sarbatoare in care sa intelegeti ca nu paharul cu Sprite conteaza ci lacrimile de recunostinta. Sa treceti pe la iesle dar nu cumva sa ramaneti doar acolo. Sa nu va multumiti cu un Isus in iesle, pe care Il vizitezi o data pe an si atunci te bucuri ca e "bebelus" si nu iti poate spune de pacat. Nu! Mai bine intoarceti-va pe alt drum ca magii, pentru ca intalnirea cu Isus va schimba viata, va duce cu el pe la Iordan, schiopi, orbi, muti, apoi pe la Ghetismani si apoi pe la cruce. Si daca totul s-ar incheia aici, bucuria ar fi tot moarte. Insa, a fost si o inviere si daca traim frumos, ca in timpul zilei, vom ajunge si noi la ea...

 

Bucurati-va...acceptand voia Tatalui in viata voastra.

Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/editoriale/64642/suferinta-lor-pentru-bucuria-noastra