Spre Tine, Dumnezeul meu!
Autor: Alexandru Raneta
Album: Pocăință
Categorie: Zidire spirituala
Să mă apropii mult aș vrea,
De Tine Tată Sfinte,
Curat să fiu, ca fulg de nea,
În orice zi Părinte.

Tată, sfințirea o doresc,
Ca haină-n fiecare zi,
Trimite Solul Tău ceresc,
Ajută-mă să-L pot primi.

Să mă asemăn tot mereu,
Cu Tine Sfânt Isuse
Și când respir ades din greu,
Să Ți le-aduc supuse.

Pe toate Doamne să le-aduc,
La poala Crucii Tale,
Ajută-mă să pot să urc,
Spre cer, pe a Ta cale.

Mai sus, mai sus o Tată!
Acolo unde totu-i sfânt,
Eu cred că voi ajunge-odată,
Lăsând în urmă acest pământ.

Acest pământ, ce ne mai ține
Doar câtva timp în planul Tău,
Doresc să mă îndrept spre Tine,
Spre Tine, Dumnezeul meu!

Să fiu mereu, o veșnicie,
De Tine Doamne luminat,
Să beau, să beau din apa vie,
Să fiu de toate vindecat.

Să mă cufund în râul vieții
Și să mănânc din pomu-ales,
Ca să mă-mbrac cu tinerețe
Și-n fericire să trăiesc.

Mai umple-odată Doamne Tată,
Cu Duhul Tău cel Sfânt,
Ființa mea și mintea toată,
Să-Ți fiu fidel oricând.

Mai toarnă Doamne din a Ta,
Iubire minunată.
Și inima și viața mea,
Ție ți-o dau azi toată!
Amin.

1.05.2010.
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/58037/spre-tine-dumnezeul-meu