Barna si paiul
de Octavian Sarb

Dragul meu, te-ai erijat,
Intr-un frate mare?
Cu un suflet nepatat,
Si iubire tare?

Sau porti of-ul neamplinirii
Viselor desarte,
Sfintind-ul azi cu-al nemuririi,
Sange de dreptate?

Voia Lui o implinesti,
Adunand din toate,
Cartile ce le citesti,
Ganduri si citate?

Poti privi in ochii Lui,
ce sunt plini de mila?
Cand ochii aproapelui,
Iti inspira sila?

Priveste inlauntrul tau,
Si te ingrozeste,
Si din barna celui rau,
Un toiag ciopleste!

Un toiag al mangaierii,
Ce conduce turma,
Spre taramul primaverii,
Unde duce urma!

Urma pasilor Lui!

Oradea Ianuarie 2010.