Moto: „Fă primul pas prin credinţă. Nu este necesar să vezi în întregime calea pe care mergi. Doar fă de fiecare dată doar un singur pas prin credinţă.” – Martin Luther King, Jr.
Am ajuns la a doua lucrare dedicată „păşirii” prin credinţă şi pot spune că scopul iniţial a fost depăşit cu mult dincolo de ceea ce m-aş fi putut aştepta. Iniţial mă gândisem să alcătuiesc doar un „Jurnal de studiu”, dar nu după mult timp am înţeles că este nevoie de ceva mai mult decât doar de un jurnal, care să consemneze viaţa pe care o trăim. În fond, viaţa fiecăruia dintre noi se derulează mereu la timpul prezent şi fie că ne place sau nu, în fiecare zi trebuie să păşim pe un drum care ne este într-o mare măsură necunoscut.
Dar cine ne poate ajuta pe acest drum al cunoaşterii? Cine ne poate oferi îndrumări valoroase pentru viaţa pe care o trăim? De unde să aflăm ce anume ne va aduce ziua de astăzi? Toate aceste întrebări şi multe altele în genul acesta ne asaltează zilnic solicitându-ne un răspuns. Nimeni nu este scutit de acest efort. Nimeni nu este cruţat de lupta vieţii şi de provocările pe care un mediu cel mai adesea ostil le lansează asupra noastră.
Cine poate spune că viaţa este simplă? Nimeni. Şi cu toate acestea, trebuie să păşim în fiecare zi pe acest drum necunoscut, care o dată parcurs devine o parte din noi, iar în acest sens învăţarea deprinderilor de bază pentru a păşi prin credinţă devine o necesitate de prim ordin.
Prezenta lucrare se adresează tocmai acestei nevoi de învăţare a mersului prin credinţă şi continuând ceea ce am început în primul material, am adăugat alte patru categorii de deprinderi fundamentale în genul: optimismului şi încrederii, respectului şi imaginii de sine, aşteptării lucrurilor bune ce ne vor fi oferite, precum şi vegherii creştine. Unele dintre aceste subiecte s-ar putea să ne fie familiare, altele nu, însă oricum parcurgerea acestor rânduri va aduce pace, binecuvântare şi cunoaştere.
Dacă ar fi un lucru asupra căruia aş insista cel mai mult, atunci acesta ar fi legat de nevoia noastră primordială de a cunoaşte universul în mijlocul căruia trăim, însă în adevărata sa lumină şi semnificaţie. În acest sens, păşirea prin credinţă se constituie ca un act de cunoaştere şi de autocunoaştere, fiindcă pe măsură ce cunoaştem realitatea în mijlocul căreia trăim, ajungem să ne cunoaştem mai bine şi pe noi înşine.
Iar reciproca este de asemenea valabilă. În măsura în care ajungem să ne cunoaştem tot mai mult, vom reuşi să înţelegem progresiv tainele acestui mare Univers. Destinul uman este deosebit, fantastic aş putea spune, fiind mereu axat pe cunoaştere şi autocunoaştere. Iar pe acest drum, Sfintele Scripturi ne sunt o călăuză sigură, care fără a se substitui realităţii, ne ajută să progresăm, atunci când le cercetăm în adevărata lor lumină.
De aceea, vă doresc să vă bucuraţi de paginile acestei noi ediţii din „Paşi prin credinţă”, iar orice idee, observaţie sau sugestie vă rugăm să le adresaţi accesând pagina „Conexiuni Creştine Contemporane” la adresa www.conexiunicrestine.ro .
Domnul să fie cu dumneavoastră în cercetarea paginilor sfinte.