Înger păzitor

Dacă aşi fi un înger păzitor
Să umplu orice decor al fiinţei
Pe care o păzesc şi să o ocrotesc
Cu aripile larg deschise ca un scut.

Un scut de netrecut ar sta înaintea
Fiinţei ce îi este dat ca să o păzească
El ar veghea zi şi noapte o eternitate
Numai să o poată păzi la infinit.

Dar ce trist ar fi atunci când va veni
Ziua când nu o va mai putea păzi
Dacă ar putea el sa împartă nemurirea
Ar împărţi şi însăşi nemurirea cu ea.

Dacă ar putea ar muri el pentru ea
Să nu cunoască moartea ci eternitatea
Şi el când va reveni la viaţa veşnică
Nu ar dori nici măcar să-i mulţumească.