Geneza 2:7 – "Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s-a făcut astfel un suflet viu.". Viu nu doar fizic, ci și spiritual!
Iar creația femeii a fost cu totul specială, ea nefiind făcută din țărâna pământului, ci modelată dintr-o coastă a lui Adam, un material superior lutului, fiind os uman! De aceea, a fost posibilă compatibilitatea genetică, bărbatul având 46 cromozomi(44+ xy), iar femeia având cariotipul 46(44+xx), ca să poată avea urmași atât feminini, cât și masculini.
Și, a fi după Chipul Creatorului, înseamnă a fi un gen bine definit, o ființă sexuată clar de la naștere, „parte bărbătească sau parte femeiască).
Observăm că Domnul Dumnezeu, la crearea animalelor terestre, cu care seamănă cel mai mult omul ca anatomia organelor, a spus doar:
„Să dea pământul vieţuitoare după soiul lor; vite, târâtoare şi fiare pământeşti după soiul lor.” Şi aşa a fost.”(Gen. 1:24).
Deci lor nu le-a insuflat Însuși Domnul duh de viață spirituală, ci au primit viață biologică, după zidirea lor din pământ.
Pentru că mulți exegeți au observat că sufletul(suprapus de unii total conceptului de inimă), ar avea legătură cu circulația sângelui, pe când duhul „ruah”, ar fi legat de respirație.
Aici se produce confuzia reducționiștilor. Confundă viața biologică-Bios, care este prezentă și în plante, cu viața spirituală Zoe, care nu poate exista decât la om, singurul creat cu duh de viață lăuntrică, eternă, de Dumnezeu Însuși, de suflarea Sa divină.
Proverbele 20:27 – "Suflarea omului este o lumină a Domnului, care pătrunde până în fundul măruntaielor."
Toți credem că omul are un suflet, dar, deoarece și animalele au un fel de suflet rudimentar, cu sentimente și instinct, cei mai mulți cred că omul... e doar un animal mai evoluat. Așa credea și Solomon, după ce a căzut de la credință și nu a mai fost cel mai înțelept om de pe pământ. A nu se confunda duhul de viață biologică cu duhul de viață Zoe, care vine direct din Duhul Sfânt și îl au doar oamenii!
Dar duhul de viață Zoe, primit direct din suflarea Domnului(Duhul Sfânt), l-a făcut pe om „suflet viu”, atât de mult diferit și deasupra animalelor, prin bogăția și puterea sa. De fapt, Adam avea mari puteri sufletești și trupești, să vegheze(poate prin vedere la distanță) și să lucreze o grădină întinsă pe mii de km pătrați. Căci cuprinde râurile Tigru și Eufrat, din Orientul Mijlociu actual.
De fapt, în suflet este chiar identitatea noastră de oameni, numele nostru, într-un fel chiar destinul nostru peren! De aceea Cristos S-a jertfit pentru mântuirea sufletelor noastre, iar învierea va fi deplină doar la Învierea trupurilor(sau schimbarea lor la Răpire). Căci putem fi pe deplin din nou oameni doar fiind duh-suflet-trup uniți în chip desăvârșit prin Duhul lui Dumnezeu! De aceea Pavel scria despre acel moment astfel:
„Dar ştim că, până în ziua de azi, toată firea suspină* şi suferă durerile naşterii.
23Şi nu numai ea, dar şi noi, care avem cele dintâi roade* ale Duhului, suspinăm** în noi şi aşteptăm† înfierea, adică răscumpărarea trupului†† nostru.”
Înfierea sau adopția noastră completă, de fapt, nu doar de drept(ca în momentul legământului cu Domnul), în familia lui Dumnezeu, ca fii și fiice eterni, va fi abia la Învierea trupului!
Și altfel, cum am fi după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, dacă El este Duh, după cum ne-a spus Domnul Isus Cristos, iar noi nu am avea nici o parte duhovnicească în noi?
Și cum am putea să ne închinăm lui Dumnezeu „în duh și adevăr”, dacă nu am avea duh de la Dumnezeu, prin care să putem comunica cu Creatorul?