Slava Domnului (85)
La începutul creației, Dumnezeu nu i-a pretins omului iubire pentru El, ca o condiție a purtării lui de grijă. I-a păzit, i-a ocrotit și i-a condus cu brațul Lui. -Cuvântul- care a ieșit din gura Lui, era Isus, dar nu era cunoscut de nici un om, ca Isus. Duhul Sfânt care era trimis de Tata la om, era cunoscut ca Duhul Lui, dar nu locuia în om, cum acum locuiește în omul născut din nou. Deci Dumnezeu făcea -tot- binele pentru om necondiționat și se bucura când reușea și-l îndruma când nu putea răzbi. Însă omul nu s-a făcut mai bun, ci tot mai rău, pentrucă -sămânța- șarpelui era semănată în om și răul biruise omul. Iar -Promisiunea- era -Sămânța- femeii, care va zdrobi capul șarpelui.
Ce aștepta Dumnezeu de la om? Fiindcă -Salvarea- omului căzut era în Hristos, Slava Domnului era planificată să vină la om într-un nou mod de existență, „în Trup”. Eu nu pot înțelege de ce trebuia atât de mult ca să vină Mesia, poate nu găsise Dumnezeu -inima- care să zică: „fie Voia Ta”, până Maria fecioara, a primit -promisiunea- binecuvântării noastre și salvării noastre, în ea, în pântecul ei, Sămânța, Odrasla promisă.
Ca să dea o șansă omului, și să-și vadă neputința salvării lui, Dumnezeu a dat Legea, dar aici condiționat. Deuteronom 6:5 si 6:24-25. „Și să iubești pe DOMNUL Dumnezeul tău cu toată inima ta și cu tot sufletul tău și cu toată puterea ta.” „Și DOMNUL ne-a poruncit să împlinim toate aceste statute, să ne temem de DOMNUL Dumnezeul nostru, spre binele nostru totdeauna, ca să ne păstreze în viață, ca în ziua aceasta. 25. Și aceasta va fi dreptatea noastră, dacă vom lua seama să împlinim toate aceste porunci înaintea DOMNULUI Dumnezeul nostru, precum ne-a poruncit.”
Știa Dumnezeu, că omul nu va putea iubi pe Dumnezeu, câtă vreme era -sămânța șarpelui- în el, și-l conducea chiar împotriva voinței lui? Știa! Azi făceau binele mâine răul. Sufletul corupt și puterea omului de a iubi -zero-, în fața uneltirilor răului. Apoi cum să împlinească tot ce le spuse El și le dete, ca porunci? Cum să se teamă de Domnul niște oameni în care era stăpân păcatul? În aceste porunci se cuprindea binele lor, -dacă vor face- își vor păstra viața. Au reușit? Nu! Dar, Dumnezeu știa? El știa dar ei nu s-au trezit din minciuna diavolului, că ei vor fi ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul. I-a ajutat bine-rău? Da, i-a ajutat să doarmă în păcat. Moise zice: „aceasta va fi -dreptatea- noastră, dacă vom face și împlini… Aici putem vedea diferența dintre V. Leg. și N. Leg. Acolo, trebuia să facă, ca să fie -dreptatea- lui Dumnezeu, iar acum noi -suntem- pe baza a ce a făcut Domnul Hristos, la Cruce. Hristos Isus Slava Domnului nu era în ei. Acum Hristos și Slava Lui este în noi și noi în El. Baza este ce a făcut El și nu noi. Oaaa ce fericire avem în Hristos, o nădejde vie, veșnică.
2 Corinteni 5:21. „Fiindcă pe cel ce nu a cunoscut păcat, l-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim făcuți dreptatea lui Dumnezeu în el. Amin! (va urma)