De-ar încăpea soarele în inima mea

De-ar încăpea soarele în inima mea,
flăcări ar fi rugile mele
iar lacrimile s-ar usca.

Aș prelungi razele dincolo de mine,
până când oamenii
ar deveni picuri de lumină.

Aici, un strop de rază,
acolo, o frântură de lumină,
și soarele ar sparge
norii cenușii.

De-ar fi soarele regele meu,
n-aș mai avea nevoie de un rug,
nici veacuri n-aș mai căuta
în cenușă.

Prunci ai Luminii am fi noi toți.