E lumea-ntreagă în schimbare
Căci se apropie ziua mare
Când bolta 'naltă și Pământul
Se vor desface-n zări ca vântul!

În acea zi întunecată
se va boci suflarea toată
Căci a respins mereu iertarea
și va vedea pe veci pierzarea!

Eu nu mă tem de groaza nopții
Ci Te aștept în pragul porții,
Să zbor acasă-n veșnicie
Departe de a Ta mânie!

Ca o fecioară înțeleaptă
care pe mire îl așteaptă,
Așa Te-aștept și eu, drag Mire,
să mă răpești sus, în mărire!