Biruința nu e-n carul lui Sisera filisteanul,
Nici în tabăra de hulă a lui Goliat duşmanul;
Nu e-n mâna cea vitează, încleștată pe oțel;
Biruința o dă Domnul celor ce se-ncred în El.

Biruința nu e-n oastea sirienilor năvalnici,
Nici în faraonii mândri, nici în Sanbalații falnici
Nu e-n șir de batalioane, nici în turnuri de granit;
Biruința e-n credința tare până la sfârșit.

Biruința nu e-n calul pregătit de bătălie.
Nici în ura-nverșunată, înhămată la mânie.
Biruința-i viața nouă, în a Duhului puteri, Fluturând cu mâini zdrobite, steagul sfintei Învieri.

Biruința nu e-n săbii, nici în sulițe-nfocate,
Nici în firea răzvrătită și aprinsă de păcate.
Ea e partea celui care, blând, așteaptă răbdător.
Dumnezeu să-și împlinească voia Sa încetişor.

Biruința nu-i a morții, nu-i a molimei de-amiază,
A săgeților din goana roibului care nechează;
Biruința e credința ce-o păstrăm pân' la sfârșit
În Hristos care prin moarte, moartea-n veci a biruit.

Biruința-i calea crucii, e poteca prin prigoană,
Drumul până-n Ghețimane, prin Golgota la coroană.
Dreapta Domnului câștigă biruința ne-ndoios:
Biruința-i umilința și răbdarea lui Hristos!