Căci omul cel firesc, fără de Dumnezeu,
Nu uită și nu iartă, și face numai rău.
Dar omul care merge cu credință și putere,
Cu Domnul izbutește și nimic nu cere.

Omule, tu care te fălești că ai,
Uită-te ce urme tu în urmă dai!
Vezi ce faci, rămâne și pentru neamul tău,
Pentru copii, copiilor nepoți, ce e mai rău.

Căci înaintea Domnului nu ai cum să te aperi
Căci judecata trece prin focul cel năprasnic.
Tu caută dreptatea, pe Domnul și iertarea,
Căci vede Domnul Isus cum îți e purtarea.

Nimeni nu-i perfect, doar omul care știe
De va face bine, va fi în Împărăție.
Căci niciun spurcat nu va intra în ea,
Decât omul ce L-a primit pe Domnul în inima sa.