Să umblu cu Tine pe drumuri de har
Cu Tine să fiu și-n groapa cu lei.
Să calc hotărât al vremii hotar
În suflet cu aur, cu mir și ulei.

Să umblu cu Tine pe drumuri de fier
Să trec ostășește prin văile morții
Deschisă doar fie-mi portița la cer
Să pot trece dincolo, în sfinte proporții.

Să umblu cu ruga legată la gât
Prin nopți furtunoase și zile opace.
Când disperarea mă cere înfrânt
Să am de la Tine a cerului pace.

Să umblu cu Tine atent ca un gând
Înfipt și ascuns în miezul de pâine
Cu Tine să fiu diamant pe pământ
În ziua rămasă de azi și de mâine...

Să umblu cu Tine în cerurile 'nalte
Cu Tine să ud trandafirii veciei
Cum la-nviere, în zboruri invoalte
Umblau primăveri prin mugurii viei.