1. Viața omului în timp și spațiu
Este ca un fir de ață,
Fibre subțiri de-un auriu
Care parcurg interstelarul,
Până-n pânza albă.

2. Cu pași mici de inocență
Se naște începutul unui portret
Pe care Cel mai cunoscut Artist
Și-a legat al Său fir, printr-un nod, de al tău.

3. Nodul poartă din a Sa istorie
Cunoscutul noul început,
Împletind a voastre mâini cu fire,
Trasând pe pânză
Cel mai unicat destin sfânt.

4. Se vede cum pe foaie se adaugă
Fir cu fir, în nuanță roșie,
Cu acul iubirii, o țesătură
Care transformă lupta-n pană de iubire.

5. Lăsându-ți opera vieții tale
Trecând prin timpul Său desprins,
Formând un ghem ca amintire
Că El nu dezleagă ființa ta,
Plutind prin univers.

6. De acea, Artistul luminii
Va coase peste orișice ruptură cruntă
Pe care, din ascunziș, puterea întunericului
A încercat, cu foarfeca, să înfrângă,
Punând peticul peste rană.

7. Promis-a astfel El, Maestrul
Că, în vreme de încercare,
Va prinde firul de mătase în planul
În care va trece cu tine prin vale,
Știind că îți este temelie.



Simboluri din mărturia vieții

Viața în pânza vremii:
Fir – Destin
Pânză albă – Început, Inocență
Nod – Legământ
Ac – Durere
Țesătură – Viața construită din experiențe
Ghem – Amintiri
Cusătură – Vindecare
Foarfecă – Ruptură
Petic – Rană
Mătase – Frumusețe
Urzeală – Temelie

Viața pe pânza vremii:
Roșu – Pasiune, Iubire, Luptă
Auriu – Împlinire