Motto: Ioan 4/34: ""Isus le-a zis Mâncarea Mea este să fac
voia Celui ce M-a trimis și să împlinesc lucrarea Lui."" Amin.

Pământul de Dumnezeu a fost creat
Și umplut de viață, că era pustiu...
Și din țărâna lui un om a modelat -
Suflare de viață în nări El i-a suflat
Și astfel, s-a făcut un suflet viu.

Dumnezeu, în bunătatea Lui cea mare,
E Cel ce se îngrijește de lumea toată...
El dă ploi din cer și timpuri roditoare,
Lumina și căldura razelor de soare
Ca să dea pământul hrană îmbelșugată.

Cum pământul dă și mărăcini și grâne
Omul trebuie întruna să muncească,
Și cel ce trudește azi să aibă mâine
Acela va avea mereu belșug de pâine...
Și de pe masa lui n-o să-i lipsească.

Domnul e Cel ce satură după dorință
Orice vietate și ființă omenească...
Ori, hrana-i necesară și de trebuință
Căci fără hrană n-ar fi cu putință
Nici viața asta, nici cea duhovnicească.

Iar omul are datoria să vegheze -
Să stăruiască hrănindu-se mereu,
Nu doar cu pâine și mâncări alese,
Ci cu orișice cuvânt ce iese
Din gura Singurului Dumnezeu.

Pentru suflet Cuvântul e o mâncare
Dăruită nouă de Dumnezeul izbăvirii...
Este dumnezeiasca hrană salvatoare
Fiindcă Cuvântul Său e cheia care
Ne deschide nouă ușa mântuirii.

Omul nicidecum nu poate să trăiască
Doar cu ceea ce cu trudă dobândește...
Căci este peste puterea omenească
Să aibă viață fără să primească
Ceea ce Dumnezeu îi dăruiește.

Prin harul Său nespus de felurit
Și de-o nemărginită bogăție,
Cu bunătate omului i-a dăruit
Tot ce este bun spre a fi mântuit
Și vrednic de cereasca Împărăție.

În viața omului pe acest pământ
Ascultarea de Domnul e prețuită
Dacă împlinește Cuvîntul căutând
Să facă voia Celui Drept și Sfânt -
Cea bună, plăcută și desăvârșită.

Vrednică de cer să-i fie ascultarea
Și să împlinească voia Lui mereu...
Să aibă necurmat în inimă chemarea
De-a face voia Lui, care-i mâncarea
Celor născuți din Dumnezeu.

Și, a face voia Lui, frați preaiubiți,
Este datoria oricărui credincios...
Prin aceasta suntem îndreptățiți
Să credem că noi suntem mântuiți
Prin harul Domnului Isus Hristos.

Căci împlinirea voii Tatălui ceresc
E hrana necesară pentru mântuire...
E hrană pentru toți care-L iubesc,
Mâncare pentru cei ce flămânzesc
Și însetează după neprihănire.

Neprihănirea e darul fără plată
Ce satură un suflet credincios...
Și-n Evanghelie ne este revelată
Neprihănirea care de El ni-i dată
Și vine prin credința în Hristos.

Pentru noi și-a noastră mântuire,
Pentru izbăvirea celui păcătos... .
Pentru a salva întreaga omenire
Hristos a fost făcut neprihănire,
Și noi suntem flămânzi după Hristos.

Doar renunțând la cele pământești
Dumnezeu te va primi cu bucurie...
El nu te va lăsa să flămânzești,
Ci te va sătura cu răsplătiri cerești
Spre a fi lângă Hristos în veșnicie.
Amin.
Alba Iulia 25 octombrie 2026