Când trăiești spre bucuria
Cuiva pe pământ, e-un har.
Omul bun nicicând pe lume
Nu-i lipsit de fapte bune,
Nu trăiește în zadar,
Este pentru cei din jur un far.

Când tu altora viața
Cu iubire-o vei umplea
Și-alții-atunci cu bucurie
Îți vor face bine ție,
Au să umple viața ta
Și-atunci te vei bucura.

Nu vei fi pus sub osândă
Pentru-ntreagă viața ta.
Vei avea prin har izbândă,
Vei culege cu dobândă
Și ceea ce vei semăna
Bucuros vei aduna.

Nu invidia pe nimeni,
Fiindcă n-are azi dureri.
Poate că-i lipsit de pâine,
Poate-o să le aibă mâine,
Poate le-a avut el ieri.
Tu te păzește de căderi!

Tu te bucură că scapă
Cineva fără necaz
Și să te ferești de hule,
Că și fără-a lui, destule
Lacrimi sunt pe lume azi.
Tu te roagă să nu cazi.

Credinciosule, tu care
Ai atâtea promisiuni,
Domnul te va călăuzi.
Tu, cu care până astăzi
Domnul a făcut minuni,
Stăruiește-n rugăciuni!

Vezi pe cei răi veseli?
Cum poți tu să fii mâhnit?
N-ai tu mai mult drept ca ei?
N-ai tu prin Scripturi temei
Pentru a fi mulțumit
Și a fi mai fericit?
Amin.
(Marți, 15 decembrie 2020)