1. Tu, suflet prins de-un fir subțire,
Te-ai întrebat ce-i viața ta?
Un singur gând la rătăcire,
Nu-ntoarce timpul pierdut cândva.

R: /:Știi tu, omule, ce-i viața ta?
Știi tu cât de repede te-nșală lumea?
Oare știi, precum nisipul vei zbura,
Dacă nu te-ntorci din calea ta cea rea? :/

2. Tu, suflete, nu sta-n risipă,
Nu poposi-n deșert pierdut,
Nu ai primit viața-ntr-o clipă,
Ca să o pierzi fără de rost.

3. Tu, suflet, spune: unde vei merge,
Când anii tăi se vor sfârși?
Ce vei avea când totul trece
Când veșnicia va veni?

4. Când se va-nchide-a vieții carte,
Ce-i vei răspunde Celui Sfânt?
Cu ce te-alegi din tot ce-ai strâns,
Când vei lăsa tot pe pământ?