Mă pregătește iarna pentru zăpezi celeste
Cum urc pe arcul vremii cu pas foliaceu.
Prinosul bucuriei parfum își varsă peste
Înaripatul dor ascuns în ochiul meu.

Încet mă sui spre Dânsul cu inima voioasă
Văd heruvimii rugii prin zările albastre.
Mă fac năier cu vântul, în nota cea mai joasă
Și-mi las cu pași mărunți amprente mari pe astre.

Regrete și speranțe plutesc în arse-mi pleoape
Negări se risipesc sub ploi de crezăminte
Din partitura Jertfei se varsă-n dar agape.
Eu, trec prin împăcare și sorb și iau aminte.

Nu-mi plângeți dezbrăcarea
o, voi sisife pânde
La colțuri de-nnoptare pândind ca niște fiare
Sălbatice, ostile, avare și flămânde,
Luceafărul de zi în palma Lui mă are!