Aş vrea să plec,
Spre culmile iubirii
Cu ceru-n ochi
Şi raze-n mîini
Şi-n coastă
Să mă cobor
Din mine
Înspre Tine,
Şi să-mi alin
Durerea ce mă-apasă
Aş vrea să plec
Cum roua
Se topeşte
Urcînd spre cer
Pe trepte de-ncercare
Ştiind că Domnul slavei
Mă iubeşte
Chiar şi atunci
Cînd sunt
La strîmtorare
Aş vrea să plec
Pe-o cale-nsîngerată
De paşi adînci
Şi-o dîră-n urma lor
Pe cale-aceasta
Prea puţin umblată
Vreau să rămîn
Chiar dacă am să mor
Aş vrea să plec
Cînd noaptea neagră trece
Şi-n urma mea
Doar zorii se îngînă
Aş vrea să plec
Ca viaţa să mă-ncerce
Aş vrea să plec
Doar cu Isus de mînă!