Iubirea

Iubirea cea Dumnezeească,
Ce din Golgota, a strălucit,
Prin suferinţa Sa trupească
Salvarea noastră, a-mplinit.

Ea-n Jertfa crucii ne-a adus
Cea mai frumoasă bucurie,
Ce-o cântăm cu dor nespus
Ca sus în cerur, să se ştie.

Nu trec prin minte inspiraţii
În versuri de-aur, a o pune,
Căci nici nu are comparaţii
În ce s-ar scrie şi ar spune!

Nu sunt cuvinte, îndeajuns
Iubirea scumpă-a o descrie,
Cu-al ei focar de nepătruns
Scurgându-se, din veşnicie!

Iubirea astfel, va rămânea
Aceeaşi flacără, arzătoare,
Căci nu va stinge nimenea
Puterea-I sacră, salvatoare.

Ea fi-va-n veci, tot infinită
Ca şi Eternul Dumnezeu,
O dăruire sfântă, împlinită,
Prin străluciri de curcubeu!

Flavius Laurian Duverna
10 septembrie 2009