Generozitate
Autor: Viorica Stela Dan
Album: Raze de lumina
Categorie: Trezire si veghere

GENEROZITATE

Cel cu dare de mână, sub har de dărnicie,
Să dea cu drag, fără cârtire, din a sa avuție.
Căci săraci au fost şi încă vor mai fi,
Bogăţia azi o ai, mâine nici să n-o mai ști.
Bogăţia ca şi sărăcia,
Nu-și poartă-n ele veşnicia.

Sărăcia poartă-n ea a lenii vremi pierdute,
Lenea îşi poartă hainele zdrențuite.
Avariția îşi poartă nesătulă avuția,
Şi de sărăcie se tot plânge bogăția.
Bogăţia ca şi sărăcia,
Nu-și poartă-n ele veşnicia.

Cel sărac să nu stea cu mâna întinsă
La bogăția avutului, ce nu poate fi atinsă.
În iubirea de Domnul e reală bogăţie.
Şi din comorile cele cerești fă-ți avuție.
Veșnicia are-n ea bogăţie,
Pentru cel ce trăiește-n curăție.

Din puținul care-l ai, din inimă de dăruiești
Şi pe aproapele tău fără cârtire de iubești,
Aduni mărgăritarele iubirii divine,
Ce se înmulţesc în facere de bine.
Veșnicia are-n ea bogăţie,
Pentru cel ce trăieşte în curăţie.

Fii harnic în toate cele ce ai de făcut,
Ca pentru Domnul, nu-n mod prefăcut.
Cel avut trebuie să-nveţe ca să dea.
Şi cel sărac să-nveţe mulțumirea.
Bogăţia ca şi sărăcia,
Nu-și poartă-n ele veşnicia.

De-ți umpli inima cu nemulțumire,
Vei hrăni o fire plină de răzvrătire.
Şi chiar de vei avea avere materială,
Veşnicia va fi sărăcie inimaginabilă.
Veşnicia are-n ea bogăţie,
Pentru cel ce trăieşte-n curăţie.

De nu-ţi umpli inima cu duh mulțumitor,
Nu-ţi va ajunge nici averea tuturor.
De ști trăi cu Domnul, când ai sărăcit,
Vei fi smerit şi când vei fi îmbogățit.
Lucrează cu-înțelepciune,
Să faci numai roade bune.

În ascultare de Domnul ai bogăţie mare,
Dacă nu lenevești în a sfinţirii lucrare.
Dăruiește timp pentru al Tău Domn,
Să nu te prindă al leneviei somn.
Lucrează cu-înțelepciune,
Să faci numai roade bune.

Împarte milă pentru cel în suferință,
Iubirea va-îmbogăți a ta credinţă.
Dacă timp dăruiești celui de lângă tine,
Prețuiești harul şi ai parte de mult bine.
Veşnicia are-n ea bogăţie,
Pentru cel ce trăieşte-n curăţie.

De dai celui lipsit, bogăția nu-ţi lipsește,
Că-n cel ce-a dăruit, iubirea înfloreşte.
Dărnicia e datoria ta faţă de Dumnezeu,
Tot ce ai e a Domnului, nu-i avutul tău.
Veşnicia are-n ea bogăţie,
Pentru cel ce trăieşte-n curăţie.

Dacă dai cu bucurie, fără părere de rău,
Porți în tine chipul unui fiu de Dumnezeu.
Smerenia poartă-n ea iubirea aproapelui,
Ce-n milă răzbate din Jertfa Mielului.
Lucrează cu-înțelepciune,
Să faci numai roade bune.

Dragostea diamant ce strălucește în credinţă,
E mângâierea dulce pentru cel în suferință.
Bobocii milei îşi deschid petalele iubirii,
În care strălucesc diamantele nemuririi.
Lucrează cu-înțelepciune,
Să faci numai roade bune.

Fii milostiv şi dă mulțumitor cu mână largă,
Dăruiește fără zgârcenie, cu inima-ntreagă.
Cel zgârcit ce strânge şi nu dăruiește,
Nu se îmbogăţeşte, îl vezi că sărăcește.
Bogăţia sfârșește ca şi sărăcia,
Dărnicia poartă, în ea, veşnicia.

Nu sărăci în milă şi în facere de bine,
Bunătății tale nu-i da haine de suspine.
Nu pune țepi dărniciei, las-o-înduplecată,
Nu da cu părere de rău, nici cu judecată.
Bogăţia sfârșește ca şi sărăcia,
Dărnicia poartă, în ea, veşnicia.

Omul darnic, milostiv se satură și-i fericit,
Neprihănirea lui ce-înalţă pe stâncă de granit.
Facerea de bine îi dă cea mai mare bucurie,
Adună comori veritabile pentru veșnicie.
Bogăţia sfârșește ca şi sărăcia,
Dărnicia poartă, în ea, veşnicia.
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/33738/generozitate