Privind la Isus, poți fi vindecat!

                                           Numeri 21:4-9

            „Au plecat de la muntele Hor pe drumul care duce spre Marea Roșie, ca să ocolească țara Edomului.

            Poporul și-a pierdut răbdarea pe drum și a vorbit împotriva lui Dumnezeu și împotriva lui Moise: „Pentru ce ne-ați scos din Egipt, ca să murim în pustie? Căci nu este nici pâine, nici apă, și ni s-a scârbit sufletul de această hrană proastă.”

         Atunci Domnul a trimis împotriva poporului niște șerpi înfocați, care au mușcat poporul, așa încât au murit mulți oameni în Israel.

            Poporul a venit la Moise, și a zis: „Am păcătuit, căci am vorbit împotriva Domnului, și împotriva ta. Roagă-te Domnului, ca să depărteze de la noi acești șerpi.” Moise s-a rugat pentru popor.

            Domnul a zis lui Moise: „Fă-ți un șarpe înfocat, și spânzură-l de o prăjină; oricine este mușcat, și va privi spre el, va trăi.”

            Moise a făcut un șarpe de aramă, și l-a pus într-o prăjină; și oricine era mușcat de un șarpe, și privea spre șarpele de aramă, trăia.”

            Dacă vrei alinare în dureri și sănătate sufletească, ai o soluție simplă: Să privești cu credință spre Mântuitorul, Isus Cristos!

            Unde este Domnul Isus? Unde-L găsești? Oriunde sunt adunați doi sau trei în Numele Lui, El este prezent. Și oriunde este El, este de asemenea plinătatea Duhului Sfânt.

            Cu o credință ca a femeii bolnave de doisprezece ani, apropie-te și atinge-te măcar de poala hainei Lui și vei fi vindecat în Numele Domnului Isus Cristos.

            Textul de astăzi are ca punct central o întrebare pe care o adresează Domnul fiecărui om în parte. Întrebarea este următoarea: „Vrei să fii vindecat?” Scurt și precis, Scriptura oferă soluția: „Privește la Isus!”

            Vrei să fii eliberat de patimi și păcat? Privește la Isus.

            Vrei să fii iertat și mântuit? Privește la Isus, Cel ce Și-a dat viața pentru tine!

            Vrei să fii izbăvit de nenorociri și necazuri? Privește la Isus!

            Privește la Isus în fiecare zi și nu vei duce lipsă de pâine. Privește la Isus și vei avea pace și bucurie în sufletul tău.

            Ne întrebăm de atâtea ori de ce Domnul Dumnezeu a lăsat atâta durere și întristare pe pământ? Răspunsul este foarte simplu. Anume, tocmai pentru ca să nu ne lipim inimile de pământul acesta peste care s-a făcut stăpân Diavolul.

            Domnul Dumnezeu nu dorește ca vreunul dintre noi să ne lipim nici de lucruri, nici de locuri, nici de oameni, nici de funcții sau de bogății, ci să ne lipim tare de Isus Cristos Domnul, care locuiește în ceruri. Cartea Numeri ne descoperă trei etape din timpul călătoriei poporului lui Dumnezeu prin pustie.

            Mai întâi este etapa sărbătoririi și a bucuriei de a fi liber, dar și bucuria părtășiei; a prezenței lui Dumnezeu în mijlocul poporului ceas de ceas, clipă de clipă.

            Poporul putea să sărbătorească zi și noapte, putea să se bucure în fiecare zi, pentru că vedea cu ochii de carne prezența Dumnezeului celui tare, în mijlocul lui, în timpul călătoriei prin pustie, ziua într-un nor, iar noaptea într-un stâlp de foc.

            Este o înviorare pentru oricine trăiește cu convingerea că are un Dumnezeu care nu lipsește nici o clipă din viața lui. Și lucrul acesta nu este o închipuire amăgitoare, ci este un adevăr rostit de către Domnul Isus Cristos, înainte de a se urca la cer, în Matei 28:20: „Și iată, Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului.”

            Ce stare de bine, de pace, îți dă cunoașterea acestei realități: că ai un Dumnezeu viu cu tine dimineața, la prânz și seara, zi de zi în călătoria ta pe pământ; că ai un Scut care te apără întotdeauna de săgețile arzătoare ale celui rău.

           Ce stare de liniște primești când înțelegi că ai un Tată în cer și când strigi după ajutor, strigătul tău este auzit și nu rămâne fără răspuns.

        De atâtea ori se adună mulțimi de oameni care strigă la porțile celor așezați în dregătorii, dar în zadar, pentru că, după ce se așază în jilțuri, oamenii devin surzi, orbi și nesimțitori. Însă „Când strigă un nenorocit, Domnul aude și-l scapă din primejdie.” Asaf, spune în Psalmul 77:1 „Strig cu glasul meu către Dumnezeu, strig cu glasul meu către Dumnezeu, și El mă va asculta.”

         De unde atâta siguranță? De unde atâta încredere în faptul că Dumnezeu ascultă rugăciunile? Cu certitudine că Asaf a primit multe răspunsuri la strigătele sale, tocmai de aceea era deplin încrezător în Domnul Dumnezeu.

            Numai că, din pricina nevegherii și din pricina „prea multului bine”, se întâmplă că oamenii uită de Salvatorul, se înstrăinează, chiar se răzvrătesc uneori împotriva lui Dumnezeu.

            Moise a făcut șarpele după porunca lui Dumnezeu și toți cei ce erau mușcați de șerpi și alergau la șarpele de aramă erau vindecați și primeau o nouă șansă de viață; ceea ce spune Domnul este Da și Amin.

          Astăzi însă nu mai sunt șerpi atârnați pe prăjini, ca privind spre ei, omul să fie vindecat, ci Însuși Domnul Isus, Fiul lui Dumnezeu S-a lăsat atârnat între cer și pământ, pe crucea suferinței Sale, ca oricine privește spre El cu credință să fie iertat, mântuit și vindecat.

    Profetul Isaia ne spune în Cartea sa, în capitolul 53: „Prin rănile Lui suntem tămăduiți.”

           Prieten drag, chemarea lui Dumnezeu este valabilă astăzi și pentru tine: Vino, privește prin credință spre crucea și jertfa Domnului Isus și El va lucra în viața ta!