În Tine, Doamne, îmi caut eu scăparea
Că numai Tu-mi dai totdeauna înviorarea.
Scapă-mă, Tu, în îndurare și mă izbăvește!
De căderi pe cale, Doamne, mă ferește!

Pleacă-Ți urechea spre mine și m-ajută,
Doar mângâierea Ta-i sublimă și plăcută.
Fii o stâncă de-adăpost pentru mine-acuma
Și Te voi-nălța în viață, Doamne, totdeauna.

Tu ești Doamne cetățuia mea cea tare
Care-mi dai putere-n vremuri de-ncercare.
Izbăvește-mă, Tu, dar din mâna celui rău,
De cel nelegiuit, de asupritorul meu.

Tu ești nădejdea mea, Domnul Dumnezeu!
Ajutorul și scăparea din necazul greu.
Pe Tine mă sprijinesc din copilărie,
Tu mi-ai dat întotdeauna har și bucurie.

Te laud, Doamne, te slăvesc, fără încetare,
Tu ai fost cu mine chiar și-n încercare.
Pentru mulți sunt, astăzi, o mare minune
Că Tu mi-ai răspuns cu drag, la rugăciune.

Doar Tu-mi ești scăparea mea cea tare
Când furtuna se întinde puternic pe mare.
Să mi se umple gura de laudele Tale,
Și-n fiecare zi, să-Ți cânte Ție osanale.

Nu mă lepăda la vremea bătrâneții
Când se-mpuținează puterile vieții,
Că vrăjmașii mă vorbesc de rău,
Nu mă părăsi, o, Dumnezeul meu!

Cei ce-mi pândesc viața rău se sfătuiesc
Însă eu în Domnul mai nădăjduiesc.
Nu mă părăsi, Dumnezeul meu ceresc,
Că sunt robul Tău și eu te iubesc.

Te rog, Doamne, nu te-ndepărta de mine
Când vrăjmașul mă-nconjoară și ispita vine.
Să nu rămân, Doamne, cumva de rușine,
Dă-mi acuma-nțelepciune să fac numai bine.

Rușinați să fie cei ce vor să-mi ia viața,
Că în Domnul mi-am pus eu toată speranța.
Și voi nădăjdui de-a pururi doar în El,
Cel ce mă-ntărește și mă duce-n cer.

Gura-mi va vesti zi de zi dreptatea
Și voi alunga deplin toată răutatea.
Știu că doar prin sfântă marea Ta iubire
M-ai prins și pe mine, Doamne, -n mântuire.

Voi vesti fraților lucrările Tale
Cum m-ai ridicat de-atâtea ori pe cale,
Că numai Tu m-ai învățat din tinerețe
Să rămân smerit pân’ la bătrânețe.

Astăzi, chiar și la bătrânețele cărunte,
Tu mi-ai pus untdelemnul sfânt pe frunte,
Ca să pot ‘nălța prin vers și cântare
Marea Ta iubire, marea Ta-ndurare.

Să vestesc tăria neamului de-acum
Că m-ai condus cu har pe al meu drum.
Să știe și-acei ce-n urmă vor veni
Că Dumnezeul slavei îi poate mântui.

Că dreptatea Ta ajunge până sus în cer,
Jertfa ispășirii pentru toți e Sfântul Miel.
Domnul a făcut lucruri mari și minunate,
Ca să izbăvească pe om din păcate.

Ne-ai făcut să trecem și prin gropi adânci,
Dar ne-ai ridicat picioarele pe stânci.
Tu ești, Doamne, a noastră mângâiere,
Că și-n slăbiciune Tu ne dai putere.

Te vom lăuda și-Ți vom cânta credincioșia,
Tu și în necazuri ne-nsoțești cu bucuria.
Tu pe noi ne izbăvești din grea încercare,
Se cuvine să slăvim Numele Tău mare.
Amin.
(Duminică, 20 septembrie 2020)