Sălașul pe râpile surpate,
Este demult un Orb cotlon de mină
Cu beznele de-apururi inghețate.

Sihastrul arde-ades ca o lumină.
La răsărit el face-o-nchinăciune
Cu ochi închiși pe radiosu-i vis
Și intră-ncet smerit în rugăciune
Ca în pridvorul cerului deschis.