Nu doresc nici-o comoară
autor. Diana G. U.

Nu doresc nici-o comoară,
Ca să strâng pe-acest pământ,
Vreau să strălucesc în locul,
Care veșnic va fi sfânt.

Nu alerg după mărire,
Nici după un nume mare,
Ci doresc doar voia-Ți sfântă
Să îmi fie îndrumare.

Aurul se pierde-n vreme,
Slava lumii-i trecătoare,
Dar comoara cea din ceruri,
Nu se stinge, nu dispare.

Vreau Cuvântul Tău să-mi fie,
O lumină-n orice pas,
Să-mi alunge orice teamă,
Să-mi dea pace în necaz.

Nu doresc averi și slavă,
Nici palate pe pământ,
Ci un suflet plin de pace,
Curățit prin Duhul Sfânt.

Chiar de lumea mă respinge,
Sau mă lasă în uitare,
Știu că-n Cartea Vieții, Doamne,
Numele-mi rămâne mare.

Vreau să fiu o mărturie,
Prin iubire și-ascultare,
Ca lumina Ta din mine,
Să aducă vindecare.

Pas cu pas, pe calea-ngustă,
Voi păși cu dor ceresc,
Până când, în slava sfântă,
Voi ajunge să pășesc.

Vreau credința să-mi rămână,
Neclintită-n orice vânt,
Iar nădejdea-mi să mă poarte,
Tot mai sus, spre cerul sfânt.

Dacă drumul este strâmt,
Și cu lacrimi presărat,
Știu că brațul Tău cel sfânt
Nu mă lasă niciodat’.

Nu doresc coroana lumii,
Nici aplauze-n mulțimi,
Ci cununa biruinței,
În cereștile lumini.

Când se va sfârși cărarea
Și voi trece-al morții prag,
Vreau s-aud din a Ta gură:
„Vino… te aștept cu drag.”
Amin