Nu te duce pe calea lată,
Căci moartea te așteaptă,
Nu te duce departe de Dumnezeu,
Te așteaptă Iadul cu chinul său.

Nu iubi calea lată,
Ea de cer te departă,
Nu te va duce la Dumnezeu,
Ci direct în Iad prietenul meu.

Este adevărat căci mulți nici nu își imaginează,
Pe ce cale pășesc îndată,
Pe ce cale pasul lor aleargă,
În această lume deșartă.

Nici nu se gândesc degrabă,
Căci calea lată îi îngroapă,
Poate e plăcută pentru fire,
Dar nu îți va da mântuire.

Ea nu face altceva,
Decât te îndepărtează de cer acuma,
Nu te apropie de Dumnezeu,
Te îndepărtează de El mereu.

Nu te duce pe calea lată,
Căci moartea te așteaptă,
Nu vei găsi altceva,
Decât chinul veșnic atuncea.

De ce te duci pe calea lată,
Când Iadul te așteaptă,
Parcă îți era frică de Iad îndată,
Dar gonești spre el ca niciodată.

Nu iubi moartea prietenul meu,
Părăsește calea lată din jurul tău,
Părăsește păcatul și nu mai sta,
Lasă calea lată acuma.

Căci dacă vei merge în continuare,
Poate firea se bucură sub soare,
Dar tu față de Dumnezeu,
Ești mort în păcat mereu.

Ești mort chear dacă trăiești a ta viață,
Căci calea largă te îngroapă,
Fugi acuma de ea,
Și vino pe calea îngustă să primești cununa.

Fugi de Iad prietenul meu,
Și vino acuma la Dumnezeu,
Fugi de moarte și nu mai aștepta,
Vino la Domnul Isus acuma.

Vino pe calea îngustă,
Și vei primi o cunună,
Fugi de calea largă nu mai sta,
Dumnezeu te așteaptă să te întorci de pe ea.

Pe Dumnezeu nu îl vei găsi,
Pe calea largă să știi,
Ci pe calea îngustă,
Unde te așteaptă o cunună.

Chear și Dumnezeu te îndeamnă,
Ca să părăsești calea largă,
Nu vei găsi odihnă pentru inima ta,
Pe calea largă acuma.

Înțelege prietenul meu,
Și vino acuma la Dumnezeu,
Vino și nu mai aștepta,
Calea largă nu e pentru tine acuma.

Ca să cunoști cu adevărat,
Un Dumnezeu care te-a creat,
Să găsești un Dumnezeu pentru tine,
Care îți va da mântuire.

Amin