Nu ești sărac că n-ai de toate,
Ce ochii -ți cer neîncetat
Ci când încet inima-ți bate,
La vocea celui ce-i uitat.

Sărac ești și când strângi averi,
Pentru o lume pieritoare,
Pe umeri porți grele poveri,
Trudești din greu aici sub soare.

Dar nu ai timp... Și timpul este
Averea fără preț în lume
Ai bani, dar timpul fără veste
Ți-a șters și faimă și renume. .

Sărac, e cel cu mâna goală,
Cel care nu mai poate ține,
De mână, pe cel drag în boală,
Și inima să -i facă bine...

Sărac e cel fără de zâmbet,
Cel ce se teme neîncetat,
Cel ce poveri duce în suflet,
De nimeni, nu e ascultat...

Săraca-i lumea cea bogată,
Că nu îl are pe Hristos,
Prin El noi vom avea odată
Și fericiri, și mult prinos!