Vara s-a sfârșit,
Și toamna a sosit.
Anotimpul ploii abia începe,
Și sunt cel mai fericit.

Frunzele încep să cadă,
Nucile sunt gata de mâncat.
Iarba se usucă încet,
Și vântul suflă discret.

Păsărelele cântă, sunt voaiase,
De vremurile ploioase.
Zboară ele pe la geamuri,
Și se-așază printre ramuri.

Orice s-ar întâmpla în anotimpuri,
Noi să rămânem Credincioși.
Până la Sfârșitul Vieții,
În Domnul tot mai voioși.

Chiar de-i ploaie sau soare,
Să-L lăudăm pe Dumnezeu.
Să nu ne oprim din a cânta,
Și slăvind Numele Său.

Chiar de vin și furtuni,
Grindină peste noi,
Să nu ne tulburăm nicidecum,
Și să ne rugăm noi chiar acum.