Perdeaua prin care se intra în Locul Sfânt Îl reprezenta pe Isus Hristos, singura cale prin care se ajunge la Dumnezeu (Exod 36:37-38, Ioan 14:6). În Locul Sfânt nu se afla vreun scaun, deoarece lucrarea preoților nu se încheia niciodată. În Noul Legământ însă, Marele Preot, Isus Hristos, a făcut ispășire pentru păcatele întregii omeniri, odată pentru totdeauna (Evrei 10:12). Perdeaua care ducea spre Locul Preasfânt ne amintește de trupul lui Isus Hristos, frânt pe crucea Golgotei (Exod 36:35-36, Evrei 10:19-22, Luca 23:45). Înainte de Hristos, doar preoții aveau voie să intre în Locul Sfânt (zilnic) și doar marele preot putea pătrunde în Locul Preasfânt (o singură dată pe an). Însă când Isus Hristos a murit, perdeaua care separa Sfânta de Sfânta Sfintelor s-a rupt în două, arătându-ne că toți credincioșii au acces în prezența lui Dumnezeu în orice moment (Evrei 10:19-22). Isus Hristos este singurul Mijlocitor între oameni și Dumnezeu.