Venim pe lume, ne pregătim pentru viață, muncim, avem copii, nepoți, ne bucurăm mai mult sau mai puțin de această viață iar apoi, totul se termină la mormânt. Se pare că aceasta este tot ce viața ne poate oferi. La o privire mai atentă putem observa că majoritatea oamenilor de pe glob doar consumă această viață și nu sunt preocupați să afle dacă mai este ceva după moarte.

Credem că cel mai important lucru din această viață scurtă pe care o trăim este ca fiecare să cunoaștem cu exactitate planul lui Dumnezeu cu privire la noi oamenii, să cunoaștem ce scop a avut Dumnezeu când l-a creat pe om.

Dorim să îți oferim un răspuns cu privire la rostul acestei vieți pe care o trăim pe pământ. Ne dorim ca cele scrise, să fie un ghid pentru cei care cred în inima lor că Dumnezeu este creatorul, atât al Universului cât și al nostru.

Observăm că atunci când suntem puși să dăm un răspuns cu privire la ce va fi după ce se consumă această viață și ce trebuie să facem pentru a trăi veșnic în Împărăția lui Dumnezeu, marea majoritate a oamenilor trăiesc în ignoranță totală.

Datorită ignoranței, se poate vedea astăzi, câte mulțimi de oameni sunt manipulați cu diverse teorii care ne explică cum se poate ajunge în Împărăția lui Dumnezeu.

Una din ele este teoria purgatoriului. Această teorie pe care o găsim în catolicism spune că poți obține iertarea păcatelor prin plata indulgențelor, lucru care îți asigură intrarea în Împărăția lui Dumnezeu și implicit viața veșnică.

În ortodoxie, regăsim pomenile și rugăciunile pentru cei morți, apoi vămile prin care trebuie să treacă cel ce a murit și multe altele prin care omul speră că va putea să-și cumpere într-un fel sau altul, iertarea de păcate.

În aceeași situație sunt și majoritatea bisericilor evanghelice, protestante și neoprotestante. Încredințarea generală este că dacă Îl admirăm pe Dumnezeu pentru ce a făcut pentru noi, dacă credem în jertfa de la cruce, dacă ne vom mărturisi păcatele, dacă vom avea o formă de evlavie, vom obține mântuirea care se reduce la iertarea păcatelor.

Se pare că foarte puțini conștientizează că pocăința și credința în jertfa de la cruce sunt doar câteva din lucrurile pe care omul trebuie să le facă la începutul vieții de credință. Domnul Isus ne avertizează că lipsa de cunoștință a Scripturilor este unul din lucrurile care îl țin pe om în această ignoranță. (Vă rătăciți! Pentru că nu cunoașteți nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu. Matei 22:29)

Majoritatea dintre noi se opresc la pocăință, la lucrarea de la cruce... la legământul în apa botezului, la iertarea păcatelor. Aici se oprește pentru mulți lucrarea de mântuire, fără să se conștientizeze că în planul lui Dumnezeu este prevăzută atât restaurarea cât și desăvârșirea caracterului omului.

Aproape nimeni nu crede că pentru a fi găsiți vrednici de viața care ne așteaptă în Împărăția Sa veșnică, trebuie să creștem ca să ajungem la înălțimea staturii plinătății lui Hristos. (El a dat pe unii apostoli, pe alții... păstori şi învățători, pentru desăvârșirea sfinților, până vom ajunge toți la starea de om mare, la înălțimea staturii plinătății lui Hristos. Efeseni 4:11-13)

Acest plan al lui Dumnezeu a fost făcut în veșnicii, înainte de a fi creat omul. Scopul Tatălui ceresc a fost să facă frați Domnului Isus și este cel mai complex și măreț plan întocmit vreodată.

Ne propunem să cercetăm amănunțit planul lui Dumnezeu, despre care, dacă suntem sinceri, trebuie să mărturisim că nu am aflat prea multe lucruri atunci când am început căutările noastre spirituale.

Fiecare din noi, când am ajuns într-o biserică, am primit de la ei ochelari cu un filtru doctrinar confesional cu care să citim Biblia. Am studiat Biblia cu ochelarii lor și ne-au învățat ce trebuie să facem pentru a fi mântuiți.

Majoritatea dintre noi am fost învățați că Dumnezeu a făcut totul pentru noi, că prin credința în jertfa de la cruce se obține mântuirea care constă în iertarea păcatelor. Am fost învățați că nu se poate ajunge în timpul vieții la desăvârșirea caracterului, și mântuirea se reduce la lucrarea făcută la cruce.

Astfel, mulți au fost încredințați că după nașterea din nou, Dumnezeu este undeva departe și nu se implică prea mult în viața omului. Mulți înțeleg că lucrarea Duhului Sfânt cu omul, se limitează doar la câteva lucruri exterioare, cum ar fi rostirea câtorva cuvinte în altă limbă, câteva minuni, prorocii, fără ca Duhul Sfânt să se implice direct în transformarea omului pentru a-i desăvârși caracterul.

Ne rămâne, astfel, să presupunem că Dumnezeu ne va desăvârși printr-o formulă necunoscută de noi, care o va aplica după moartea omului.

Și cam la această primă parte rămân majoritatea dintre noi. Am mers la biserică, am avut scaunul nostru, ne-am mărturisit păcatele, ne-am botezat, am cântat, am susținut învățăturile bisericii de care aparținem, am trăit o viață mai evlavioasă, am fost pe la bolnavi și vom intra astfel în Împărăția lui Dumnezeu.

Am fost învățați că nu vom intra prin ce vom face noi, ci pentru că am obținut iertarea păcatelor prin har, prin credința în jertfa Lui, pentru că nu este om fără păcat.

Însă pentru a ajunge în Împărăția cerească, pentru a fi mântuit, standardul Împărăției lui Dumnezeu are cerințe foarte stricte; trebuie să ajungem la desăvârșirea cerută de statutul de cetățean al cerului. (Voi fiţi desăvârșiți, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârșit. Matei 5:48)

Omul trebuie să aibă un răspuns credibil la aceste cerințe ale lui Dumnezeu.

Așa că întrebarea care trebuie să ne-o punem fiecare este: Ce ne cere Dumnezeu, avem și noi o parte în lucrarea de mântuire?

Cu privire la această cerință, învățătura Sfintelor Scripturi ne descoperă tot planul lui Dumnezeu care are ca obiectiv desăvârșirea caracterului, aceasta presupunând că omul păcătos trebuie să se nască din nou și să crească ca ucenic în școala lui Hristos, până va ajunge la înălțimea staturii plinătății lui Hristos.

La scurt timp de la înălțarea Domnului Isus la cer, pe lângă învățătura Domnului și cea a apostolilor (doctrina desăvârșirii caracterului omului), Satan a venit cu o doctrină falsă (doctrina iertării păcatelor), care oferă o mântuire fără costuri din partea omului, limitându-se doar la iertarea păcatelor.

Învățătura Scripturii ne spune că pe lângă iertarea păcatelor prin jertfa de la cruce, trebuie să ajungem și la desăvârșirea caracterului nostru, lucru care necesită răstignirea firii pământești (dezbrăcarea de omul vechi) și transformarea omului (îmbrăcarea cu omul nou făcut după chipul lui Dumnezeu)

Pentru a ajunge la înălțimea staturii lui Hristos, Sfânta Scriptură ne învață că omul trebuie să se încreadă deplin în Cuvântul lui Hristos, apoi trebuie să se pocăiască, să se lepede de sine și să facă un legământ de ucenicie care are obiectiv ca ucenicul să ajungă ca Învățătorul său. (Ajunge ucenicului să fie ca învățătorul lui şi robului să fie ca domnul lui. Matei 10:25)

Orice om, cât de simplu ar fi, înțelege că dacă cineva ar ajunge la înălțimea staturii plinătății lui Hristos, dacă ar avea îndelunga Lui răbdare, dragostea Lui, blândețea Lui... ar avea intrare liberă în Împărăția lui Dumnezeu. Acesta este singurul lucru care ne poate da deplină încredere în ziua judecății.

Astăzi sunt foarte puțini oameni care să accepte și să pună în practică această doctrină a desăvârșirii caracterului omului. (Doamne, oare puțini sunt cei ce sunt pe calea mântuirii? El le-a răspuns: Nevoiți-vă să intrați pe ușa cea strâmtă. Căci vă spun, că mulți vor căuta să intre şi nu vor putea. Luca 13:23,24)

La o privire mai atentă, putem remarca ușor că cei mai mulți aleg să rămână la mântuirea care constă în iertarea de păcate prin credința în jertfa de la cruce.

Doctrina ispășirii sau iertării de păcate. Satan, prin oamenii aserviți lui, a adus o învățătură, care spune că Dumnezeu reduce mântuirea doar la iertarea păcatelor pentru că omul nu poate birui păcatul. În această doctrină falsă se regăsesc mai multe oferte prin care poți ajunge mântuit.

Este o primă învățătură, specifică primelor secole dar care este de mare actualitate și acum. Este o ofertă ieftină, cu care Satan vine la omul ignorant care nu cunoaște nici Scripturile, nici cerințele lui Dumnezeu. Această învățătură îi dă asigurare omului că mântuirea se reduce doar la iertarea păcatelor și se obține prin plata indulgențelor, a pomenilor, ritualurilor. (regăsim aici catolicismul și ortodoxia) Omul păcătos care nu cunoaște Cuvântul lui Dumnezeu primește ușor această ofertă, pentru că îl lasă să-și trăiască viața în firea pământească și îi asigură o formulă ieftină prin care poate obține mântuirea.

O altă învățătură, tot ieftină, îl încredințează pe om că mântuirea se obține „numai prin credință” prețul pentru iertarea păcatelor nebiruite (trecute, prezente și viitoare) fiind plătit de Domnul Isus. (regăsim aici confesiunile protestante, vezi reforma lui Luther, Calvin... )

Această ofertă a lui Satan îl încredințează pe om că desăvârșirea caracterului în timpul acestei vieți nu este posibilă și îi dă tot o formulă ieftină prin care să obțină mântuirea. Crezi în jertfa de la cruce și obții mântuirea care se reduce tot la iertarea de păcate. (a plătit Domnul Isus)

Mai este o a treia învățătură, specifică ultimelor secole, care este mai aproape de planul lui Dumnezeu. Ea se adresează celui care nu se mulțumește cu aceste oferte ieftine și care caută mai mult.

Această învățătură spune că mântuirea poate fi obținută prin credința în jertfa de la cruce și prin pocăință, urmată de o sfințire parțială, fără să aibă ca obiectiv lepădarea de sine, ucenicia și ajungerea la înălțimea staturii plinătății lui Hristos. (regăsim aici mișcarea neoprotestantă)

Regăsim în această doctrină, nașterea din nou și o viață de sfințire, dar fără biruință asupra păcatului, încredințarea generală fiind și în această învățătură că desăvârșirea caracterului nu este posibilă în această viață.

Se poate observa ușor că pocăința, urmată de sfințire incompletă, (o formă de evlavie) fără lepădare de sine, care mai lasă loc trăirii și în firea pământească care nu are o finalizare reală, nu îl poate aduce pe om la înălțimea staturii plinătății lui Hristos.

Este cazul omului care mai păstrează lucruri din firea pământească; lăcomia, mânia, vorbele goale, munca la negru, defăimarea, mersul la mare, pierderea timpului pe facebook, youtube...

Este destul de clar că omul care îmbrățișează această învățătură în care rămân păcate nebiruite, este nevoit să rămână la doctrina iertării de păcate. Aceasta presupune că desăvârșirea urmează să o facă Dumnezeu printr-o formulă necunoscută, în clipa morții sau la înviere.

Putem remarca că Satan, pentru a înșela pe omul care nu face din mântuire ținta cercetării stăruitoare, s-a folosit pe lângă pomeni, indulgențe... și de jertfa de la cruce, oferindu-le oamenilor o mântuire fără costuri prea mari din partea lor.

Pentru a nu fi înșelați este foarte important să cercetăm care este rolul jertfei de la cruce, să știm ce loc are sacrificiul Domnului în planul de mântuire.

Mai multe studii și predici pe aceeași temă găsești pe https://cuvantcurat.ro