1. Azi când privesc în urma mea,
lubită mamă, tu mă iartă;
Am fost copilul tău iubit,
N-am să uit asta niciodată.

R: Îmi pare că-i prea scurtă viața,
Și parcă prea mult suferim,
Dar nu-i de noi făcută viața,
Ne naștem și apoi murim.
Știu că aceasta-i legea, Doamne,
Că unii pleacă și alții vin,
Dar nu-i de noi făcută legea,
Ne naștem și apoi murim.

2. Și v-a veni aceia zi,
Când moartea pe toți ne desparte;
Mama și tata și copii,
Și vor rămâne de noi toate.

3. Chiar și de acol' din depărtări,
Mă chemi mamă să vin aproape.
Ai spulbera în patru zări,
Neantul care ne desparte.

R2: Chiar dacă e prea scurtă viața,
Și chiar de prea mult suferim,
Veni-va ziua ce a măreață,
Când pe nori o să ne întâlnim;
O, nu mai plânge, mamă dragă,
Ștergeți tu astăzi lacrima,
Acolo sus, în cer cu Domnul,
Dureri nu vor mai exista.