Mă vezi

Mă vezi în ploaie,
printre rafale de vânt,

nu doar în însingurarea mea,
ci și în tăcerea mea.

Mă vezi acolo
unde pare că nu mai sunt...

Nu totul moare
când carnea se petrece.

Suflarea
se ține de cer.

Și Tu mă vezi
dincolo de ploaie,
dincolo de vânt,
dincolo de ceață.

Ceața se topește.

Mugurii de rouă
se prind de iarbă,
iar palmele mele
sărută pământul.

Pământul acela
care se întinde
deasupra norilor...

se aprinde.

Și ochii mei
s-au mutat la Tine.