Mântuirea nu se lasă moștenire
Autor: Augustin Tecar
Album: Despre Domnul și despre mântuire
Categorie: Trezire si veghere
De ce oare mulți din fiii
Celor buni sunt răi din fire?
Și-atunci vezi că mântuirea
Nu-i cum tu i-ai vrut menirea.
Nu se lasă moștenire,
Dar nici dreptul de răpire.
Dacă cineva dorește
Sufletul să-și mântuiască,
Trebuie să lupte singur
Cu-ajutor de sus desigur.
Singur el s-o dobândească
Și-n ea veșnic să trăiască.
Nimeni n-a ajuns vreodată
Sfântul mântuirii țel,
Fără jertfă, fără lupte,
Și-unele căderi avute.
Fără Duhul Sfânt în el
Nu-i biruință-n niciun fel.
Celui care caută sincer
Mântuirea și-o dorește,
Dumnezeu i-o scoate-n cale
Prin haru-ndurării Sale
Și-l ajută de-o primește,
Și astfel se pocăiește.
Să nu amâni pe mâine
Că nu ai de unde să știi
Dacă pentru tine mâine
Va mai fi și vei rămâne.
Grăbește-te astăzi să vii!
Și lângă Domnul să rămâi.
Zi mai bine: „astăzi”.
Zi mai bine: „acum”.
Niciun alt pas sigur
Nu poți face singur
Nu mai ai pe drum
Siguranță ca acum.
Amin.
(Vineri, 17 iulie 2020)
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/327183/mantuirea-nu-se-lasa-mostenire