Nemulțumirea lui Iona...

Iona era nemulțumit, de toate
Când nu veni necazul pe Cetate,
DOMNULUI s-a rugat zicând:
-Milos, Te știu, iertător și blând
Știam că de rău Te căiești curând.
Acesta-i motivul că la Tarsis, fugeam
Că te întorci și îi ierți bănuiam, .
-De-aceea Te rog ia-mi viața de zor
Că pentru mine-i mai bine să mor! ...
Și IONA p lecă mai departe
Așezându-se la est, de Cetate
Și ca un hatâr Domnul a dat,
O curcubetă, să-i crescă la cap
Ea peste el se-nălță,
Și-o umbră, plăcută, peste el se lăsă
Adoua zi Domnul, un vierme-a lăsat
De-a ros curcubeta, pân s-a uscat
Tatăl făcuse ambele fapte,
Să se petreacă în câte-o noapte,
Când peste Iona, soarele-a răsărit
Bătea un vânt înnăbușitor de la răsărit,
Iona stând cu capul în soare
S-a necăjit, groaznic de tare! ...
Și fiindcă se supăra mult
Prea ușor,
Moartea-și cerea zicând:
-Acum mai bine să mor...
Domnul, deci atunci la-ntrebat:
-Pentru-o curcubetă Iona te-ai supărat? ? ...
El a răspuns și a zis mai departe:
-Fac bine că mă mânii, până la moarte! ...
Domnul i-a zis:
Ți-e milă de-această curcubetă
Pentru care, un deget nu ai mișcat.
Mie pentru o cetate atât de mare
Să nu-mi fie milă, când ea s-a schimbat
Oameni mai mulți cu mult
De o sută de mii să nu-i ascult? ! ! ...
Și un mare număr de vite
Cine ar putea să le uite? ? ...

Moldovan Pavel
aug. 2020. Alba Iulia