Au venit vremi de toamnă! ! ...


Se șterg luminițele de pe bolta cerească,
Se cerne o ceață rece-ntr-e oameni,
De-un timp răceala pare să domnească
Frig muiat doar de Cuvântul ce-l sameni! ...

S-a așezat între ei, o negură nefirească
E rece și războiul bate la uși,
Ajuns-au vecinii, să nu se cunoască
Fantome și umbre, între betoane, ascunși! ! ? ...

Schimbată-i și a noastră natură,
Săracul cerul și lumina conjură,
Căpetenii, trădează și fură
Și iubirea trădată se înneacă în ură...

Tu, DOAMNE, nu străini ne-ai făcut
Și, nicidecum să ne urâm între noi
De ce-n fiecare bulgăr de lut,
Acum încolțesc idei de război? ? ! !

Ne-ai prevenit că vin”vești de războaie”,
Și sfârșitul îl citim în priviri
Jurămintele noastre, sunt apă de ploaie! ...
Cutremure, molime și foametea vin
Și teama întregii zidiri! ! ...

Cuvântul răutate ajuns-a Păinea Vieții
S-o taie,
De sperjur și trădare nu te mai miri,
De slova Scripturii omenirea se-ndoaie,
Dezmățul, ia locul marilor iubiri...

Otrava sufletească, iubirii locul îl ia
Se ridic-o-mpărăție contra alteia,
Cutremur de teamă, locul vrea să îl ia,
Nădejdii credinței, din inima ta! ...

Oprește-ți piciorul de se-ndreaptă spre rău,
Războiului, răspunde-i prin pace,
Încrede-te suflete, că vine DUMNEZEU,
Și-ndreaptă, nedreptatea și sabia, plug o vei face! ! ! ...

Azi trecem tăcuți, prin lucruri nevrute
Când, Pace, Pace se spune
Dar, Domnul Păcii, tăișul sabiei ascute,
Dreptate și pace eternă să lase în lume! ! ! ...

Vor dispare luminile bolții cerești,
În negura vremii din urmă,
Piciorul nu-i nevoie de gropi să-l ferești
Că mare Lumină-i, Păstorul la turmă! ! ! ...

Se sting luminile bolții,
S-amplinit vremea promisă,
Moarte-ai acum dată morții
Cu Diavolul, în lavă încinsă! ! ...

Moldovan Pavel
30.10. 2022. ora2.00