Slava Domnului (51)

   Sunt uimită când văd „Slava Domnului”, Isus Hristos, cum se revarsă valuri, valuri peste noi fii Tatălui, acum la sfârșitul veacurilor în Dragoste, în Înțelegere, în Cunoașterea Lui tot mai deslușit și mai mult. Și ce mă uimește și mai mult este că nu avem o cunoaștere intelectuală a minții omenești, ci Cunoașterea Duhului în care este Viață din Hristos, care ne aliniază, ne echipează pentru a da mai departe Viața lui Hristos. Această Înțelepciune și Cunoaștere a Duhului este o ploaie târzie care umple pământul de Hristos și Slava Lui, cum se umple fundul mării de apele care îl acopere. Și Cuvântul zice că, nu va mai trebuie cineva să stea lângă om să-I spună, „cunoaște pe Domnul, căci toți Mă vor cunoaște ” și asta-I Glorios. Este Viața Lui Dumnezeu Tatăl, prin Fiul, prin Duhul Lui. Eu cred că noi trăim cele mai binecuvântate vremi, în care să-L descoperim și să-L cunoaștem personal într-o relație de dragoste pe Dumnezeu ca Tată, pe Isus ca Salvator și pe Duhul Sfânt ca Cel ce este Învățătorul trimis de Dumnezeu în lume, aici și acum cu fii Săi, care sunt și vor mai fi născuți în Hristos, făpturi noi, pentru bucuria și Voia Lui, mai înainte de veșnicii, ca să aibă „om” după Chipul Lui pe pământ.

   Efeseni 1:3. „Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care ne-a binecuvântat cu tot felul de binecuvântări duhovnicești în locurile cerești în Hristos, 4. fiindcă ne-a ales în El înainte de întemeierea lumii ca să fim sfinți și neprihăniți înaintea Lui, după ce, din dragoste, 5. ne-a rânduit mai dinainte pentru înfiere prin Isus Hristos, după buna plăcere a voii Sale, 6spre lauda harului Său glorios, pe care ni l-a dăruit în Cel Preaiubit.” ----Cum am trait eu viața de fiu de Dumnezeu? Cerșind o viață „Doamne binecuvântă-mă…. !”, când de fapt Tatăl ne-a dat tot felul de binecuvântări, în locurile cerești, adică în duhul nostru -născut din nou-, iar noi să învățăm prin Duhul să le cunoaștem și să le primim în viața de zi cu zi și-n fiecare situație. Ne-a dat Harul, care se înmulțește după necesitate pentru noi, în iertarea primită, în sănătate, în belșug, în cunoaștere, în orice trăire și umblare în prosperitate.

   Efeseni 1:11 și 13-14. „În El am fost făcuți și moștenitori, fiind rânduiți mai dinainte după hotărârea Aceluia care lucrează totul după sfatul voii Sale, 13. și voi, după ce ați auzit Cuvântul adevărului – Evanghelia mântuirii voastre – și ați crezut în El, ați fost pecetluiți cu Duhul Sfânt, care fusese făgăduit 14. și care este arvuna moștenirii noastre, pentru răscumpărarea celor câștigați de Dumnezeu, spre lauda slavei Lui.” -----Oare putem să pricepem aceste Binecuvântari date de Tatăl fiilor Săi? Oare am fost pecetluiți cu Duhul Lui ca să fim niște fii care fac păcat și-l mărturisec și iar fac și iar și iar, toată viața și nu știu cine sunt, ce au, cum sunt și pentru ce sunt pe pământ astăzi? Care scopul trăirii lor, duhovnicescul, ori sufletescul? Ori ce avem astăzi în Hristos Isus? Cine ne va despărți pe noi de Dragostea lui Hristos? Cum se va încheia călătoria noastră? Avem siguranță în Slava Domnului, ori va fi cum va fi și cum a mai fost și cu alții, știe Domnul…. ! Nu, nu, noi -știm- acum, trăim și umblăm în Duhul Slavei Domnului Isus. ! Amin! (va urma)