Tutunul și alcoolul afectează viețile a miliarde de oameni, din punct de vedere medical, financiar, relațional. În continuare, voi expune câteva idei despre consumul de alcool [1] și tutun [2], prelucrând informații preluate de la o organizație specializată în prevenirea dependețelor.

          Tutunul este o plantă care se cultivă datorită frunzelor ei. Acestea sunt uscate și fermentate înainte de a fi utilizate în produsele pe bază de tutun. O substanță de bază din compoziția tutunului este nicotina, compusul care produce dependență și din cauza căruia mulți oameni renunță foarte greu la fumat. De asemenea, tutunul conține numeroase substanțe chimice, dintre care multe sunt toxice. Tutunul poate fi mestecat, inhalat sau fumat (folosind țigări, trabucuri, pipe sau țigări electronice). Narghilelele sunt utilizate pentru a consuma produse aromatizate din plante, tutun sau canabis. Fumul produselor arse trece printr-un bazin de apă și apoi este tras printr-un furtun, ca să fie inhalat. Pentru ardere, de obicei se folosește un cărbune cu ardere rapidă care este responsabil pentru producerea unor niveluri ridicate de monoxid de carbon, metale și substanțe chimice periculoase. Narghilelele nu sunt standardizate și diferă foarte mult unele de altele prin volumul spațiului unde se pune tutunul, vasul de apă sau prin porozitatea furtunului utilizat pentru inhalare. Fumul rezultat conține substanțe toxice emise atât din cărbune, cât și din tutun sau arome. În timpul unei sesiuni tipice de utilizare a narghilelei, utilizatorul poate inhala doze mari de substanțe toxice, care pot echivala cu consumul a zeci de țigări convenționale.

          Nicotina se absoarbe foarte rapid în sânge, după consumul unui produs ce conține tutun. Ajunsă în circulație, aceasta stimulează glandele suprarenale care produc adrenalina. Adrenalina stimulează sistemul nervos, crește presiunea sângelui, frecvența respirației și numărul bătăilor inimii. Ca orice altă substanță adictivă, nicotina activează circuitul de recompensă al creierului și mărește nivelul de dopamină care interacționează direct cu acest circuit de recompensă. Plăcerea datorată consumului de nicotină îi motivează pe consumatori să consume din nou, în ciuda riscurilor de sănătate la care se expun. Unele substanțe chimice din țigări, cum ar fi acetaldehida, pot intensifica efectele pe care le are nicotina asupra creierului. Pe lângă faptul că nicotina este extrem de adictivă, cele mai grave efecte ale tutunului sunt datorate celorlalte substanțe chimice prezente împreună cu nicotina. Astfel, fumatul poate duce la dezvoltarea cancerului pulmonar și a bronșitei cronice. De asemenea, consumul de tutun crește riscul de a dezvolta boli cardiace care pot cauza atac cerebral sau infarct. Fumatul mai este asociat și cu alte tipuri de cancer (la buze, la gât), cu leucemie sau cataractă. Femeile însărcinate care fumează au risc mai mare de avort spontan, de nașteri premature sau de nou-născuți cu greutate mai mică la naștere. Fumatul în timpul sarcinii este asociat atât cu probleme ulterioare de dezvoltare emoțională și comportamentală a copiilor, cât și cu dificultăți în sarcinile asociate cu învățatul. Persoanele nefumătoare care stau lângă cei care fumează sunt expuse fumatului pasiv, atât prin fumul care provine de la ţigara aprinsă, cât și prin fumul expirat de persoana care fumează. Fumatul pasiv poate avea urmări grave asupra sănătății și poate provoca tuse, pneumonie, bronșită, boli cardiace și chiar cancer pulmonar. Fumatul pasiv îi afectează atât pe copii, cât și pe adulții nefumători. Copiii expuși fumatului pasiv au un risc mult mai crescut de a suferi de infecții ale urechilor (otite), astm, infecții ale căilor respiratorii și chiar moarte subită, în cazul nou-născuților.

          Țigările electronice sunt dispozitive cu baterii pe care oamenii le folosesc pentru a inhala un aerosol care poate conține nicotină, arome și alte substanțe chimice. Ele se aseamănă cu țigările tradiționale sau cu trabucurile. Majoritatea acestor dispozitive sunt compuse din patru componente: un cartuș sau un rezervor care conține o soluție cu concentrații diferite de nicotină și alte substanțe chimice, un element de încălzire (atomizor), o sursă de alimentare (de obicei o baterie) și un muștiuc pe care consumatorii îl folosesc pentru a inspira. Țigările electronice funcționează prin încălzirea soluției conținute pentru a genera un aerosol („vapor”), pe care utilizatorul îl inhalează. Lichidul din țigara electronică conține de obicei nicotină, propilen glicol, glicerină, produse chimice cancerigene, compuși organici volatili și arome. Potrivit studiilor, în aproximativ 99% din cazuri, acest lichid conține nicotină. Țigările electronice au multe ingrediente dăunătoare care măresc riscul bolilor cardiovasculare și al afecțiunilor respiratorii, deoarece plămânii sunt expuși multor substanțe chimice foarte toxice. Studiile arată că anumite tipuri de țigări electronice conțin doze mari de nichel și crom provenite din sistemul de încălzire al acestora. Toate acestea pot provoca probleme serioase asupra sistemului respirator (astm, bronșită, pneumonie). În plus, persoanele care se expun la aerosolii expirați de către fumători pot avea iritații în gât și la nivelul nasului sau ochilor. Consecințele, pe termen lung, pot fi similare pentru fumătorii pasivi și cei activi (indiferent că folosesc țigări tradiționale sau dispozitive electronice).

          Terapiile spirituale, psihologice și medicale îi pot ajuta pe fumători să renunțe la acest obicei. Aceștia trebuie informați în legătură cu riscurile la care se expun și trebuie îndrumați să-și dezvolte strategii eficiente pentru a renunța la fumat. De exemplu, persoanele care își petrec timpul cu alți fumători sunt mult mai predispuse să continue să fumeze decât să renunțe. De aceea, este necesar ca aceste persoane să facă schimbări în viața lor socială. Apoi, toți fumătorii trebuie să fie conștienți că Dumnezeu îi poate elibera de orice tip de dependență. Totodată, terapia de substituție cu nicotină urmărește eliberarea controlată de nicotină în organism, care să înlocuiască nicotina provenită din țigări sau alte produse din tutun. Aceasta poate fi sub formă de gumă de mestecat cu nicotină sau plasturi cu nicotină. Îmbinând aceste terapii, un fumător care vrea să renunțe la consum are șanse mari să reușească, chiar dacă poate experimenta simptome de sevraj foarte intense (iritabilitate, agitație, tulburări de somn, apetit crescut urmat de creșterea în greutate, deficit de atenție și concentrare, poftă intensă după tutun). În final, nicotina este toxică și în ciuda faptului că nu se întâmplă des, supradoza este posibilă. Supradoza apare atunci când o persoană abuzează de o substanță și depășește capacitatea organismului de a o metaboliza. Astfel, apare o reacție toxică caracterizată prin simptome periculoase sau chiar moarte. Intoxicația cu nicotină apare, de obicei, la copiii care mestecă gumă de mestecat cu nicotină sau își aplică din curiozitate plasturi cu nicotină. Simptomele intoxicației includ dificultăți de respirație, vărsături, leșin, dureri de cap, stare de slăbiciune și puls accelerat sau scăzut.

Bibliografie:

[1] https://preventis. ro/alcool/, accesat la 12 decembrie 2024

[2] https://preventis. ro/tutun/, accesat la 12 decembrie 2024