Plecat să redescopăr adevărul
Am poposit la Dumnezeu, în cer.
Punea pe ochii mei cu un echer
Un fel de țel școlar, ca profesorul.

Am cunoscut atingeri fără număr
Și nu erau erate prinse-n cărți.
Noblețe, trăinicii, eternități
Mi se puneau ca-ncununări pe umăr.

Din bezna slăbiciunii omenești
Nimic nu pătrunsese în vecie.
Nu am văzut în Rai nimicnicie,
Erau doar hotărâri dumnezeiești.

Iubirea sta la masă cu Lumina
Din Vechiul și din Noul Testament.
Iar stelele, prin vastul firmament
Polenizau cântări, precum albina.

Priveam și-n mine lăstăreau bujori
Numele Lui se odihnea-n Osane.
Hristos sculpta trăirile umane
În lucitoare straie, în splendori.