Dumnezeu Biruitor și Milostiv

Doamne Tu ai biruit
Și atât Te-ai ostenit,
Doar legea Ai împlinit
Într-un, chip desăvârșit,
Să văd, eu, pe-acest pământ,
Cât de mic și de nevrednic sânt...
Din legile date de, Tatăl,
Prea multe le-am încălcat,
Încât mult, mă mai temeam
Că fi-voi, aspru judecat! ...
Atunci când nu, Îți vorbeam
Fiindcă, nu Te cunoșteam.
În tinerețea-mi toată,
Și în copilărie,
Toată truda-mi, era-ndreptată
Spre studiu, dar nu și spre bogăție! ! ...
Un lucru bun de la bun început
Am făcut,
N-aveam liniște, în al meu așternut,
Dacă nu aș fi ajutat, când aș fi putut...
Tu mințile, mi le-ai tulburat
Fiindcă altfel, trăiam în păcat
Dar cu mii de ani înainte,
Pe cruce-nălțat,
Mi-ai șters păcatele, și m-ai
Iertat...
Acum Tatălui și Ție, Iisuse, Toată ziua-Ți vorbesc,
Și iată că iubirea, mi-ai dat
S-o regăsesc! ! ...
Să Te cunosc și să-mi doresc
Să Te-ascult,
Împlinirea legii tale s-o caut
Altfel, ca-n trecut...
Când Iisuse, doar, formal Te-am
Cunoscut
Rugăciunea rosteam, ca pe-o poezie
Cu gândul rătăcind, mincinosul,
-Vai mie păcătosul! ! ...
Din iubirea de bine,
M-a chemat, DUMNEZEU, la
Tine,
M-a determinat, să Te cunosc Mult mai bine,
Deaceea la frământările mele
De peste zi,
Noaptea în vise mi, Te-arăți
Nu Te ascunzi și milostiv îmi răspunzi! ...
Îmi răspunzi, l-a-ntrebări și-mi Arăți bucurii,
Iar ce-mi vorbești, mi-arăți și În scris mie
Pe bucățele albe, de hârtie
De mă cuprind valuri de Fericire,
Fiindcă azi, reverși asupră-mi
Valuri de iubire! ! ! ...
Când să mă-ntorc la Tine, eram nenorocit,
Dar a Ta mângâiere, m-a făcut fericit! ...
Făcându-mă să-mi văd păcatul răstignit,
Și că pentru mine tot răul l-ai suferit! ...
Oscilez încă, dar mă străduiesc
Legile Tale Dumnezeule, pe cât pot
Să le trăiesc și-mplinesc,
Nădejde-a-n, Tine și credința Isuse să le primesc,
Ca să spun:
Te iubesc, cu adevărat și sper,
În sfârșit, înc-un suflet, chinuit
Să fie prin darul Tău mântuit! ! ...
Mărire Ție, Creatorului, a toate
Că de multe ori, copil sau adult M-ai smuls, din moarte
Ca asta să Faci și mai târziu
Când nepocăit, riscam să nu mai fiu...
Un suflet viu! ... ci unul pustiu...
Acum Iisus Tu legea zinic mi-o arăți,
În inimă cu credința, înscrise
Și nu numai, în cărți,
Prin credința-n Tatăl și-n Tine
Spre veșnicie, mă-ndrepți
Și-acest pumn de lut,
(Căruia i-ai dat putere)
Și care nu Ți-a cerut și nu-ți cere avere,
Vreau Adonai, pentru Tine să lupt! ...
De mila, mea Tată fiind pătruns,
La mijlocul vieții, m-ai chemat La Cel Uns! ...
Azi comunicăm, într-adevăr Iehova,
Noaptea-n vise-mi, răspunzi
Căci mare Doamne e iubirea Ta! ! ...
Nu-mi rămâne, să fac alt lucru mai drept,
Decât pe, Isus, al Bisericii Mire
Cu mare nerăbdare să îl aștept...
Slavă Celui întâi înviat din moarte
Că împrumut spre, folosință
Pe pământ mi-a dat de toate
Cred că îmi dă și Viață după
Moarte nu c-aș merita
Ci pentru că mi-a pus atârnate
Păcatele toate; pe crucea Nemuririi Dumnezeirii! !
Și a unei părți a omenirii,
Prin Puterea, nezdruncinată
A iubirii.

Puterilor cerești
Și cetelor îngerești
Ca și rămășiței pământești,
Victorie la Armagheddon! ! ! ,
Prea Puternicului Nostru Domn,
Și cântece de Preamărire în Sion! ...
Aleluia! ... Amin! ...
Blându Ioan
04.07. 2026.