1
N-am trecut de mult, măicuță
Pe la tine
Aud vorbă c-ai căzut la pat
Zilele senine, de altădată
Inima ta blândă au uitat.

Sânt atât de strâmtorat de
Vremuri
Pare că-s străin pe astă lume;
Se întețesc, necazurile vieții
Nori ce-aduc stihiile furtunii!

Dacă cuget înspre tine, maică
Mi te-nchipui cum erai, frumoasă
Tot trudind cu mâinile aluatul
Frăgezimea pâiinii cea gustoasă!

2
N-am trecut de mult, măicuță
Pe la tine;
Abătut de vânturi, întristat
Voi căta cu primul tren de mâine
Să mă întorc la casa ta din sat.

Nu-ți ascund că-n suflet bucuria
Că voi fi, măicuță lângă tine
Eu-n balsam de har, plin de putere
Un ulcior de viață și suspine!

Mâine cred, la ceasul dinspre seară
Când se-aud cântările din stână;
Voi intra pe poarta casei tale
Sărutându-ți maică, a ta mână!

Și-ai să-mi spui atunci, cum mai sunt toate
Și-am să fiu din nou ca un fecior
Petrecând prin casa părintească
Timpul de demult, cel trecător...

Biruințele lui David