Rugă cu gândul sufletul
și inima! ! ...


Sunt scârbit de falsitatea lumii,
De stăpânii, pământului care-ar vrea,
Să epateze prin cineva, sau chiar prin mine,
Căci orgoliul meu restant, mă face să mă mânii! ! ! ...
Eu care ziceam, cândva:
”Că-i sănătoasă lepădarea de sine”
Și-i fericită viața trăită prin Tine,
Gândurile mele, cu multă artă
Ca și simțurile noastre Doamne,
Parc-ar vrea de Tine, să mă despartă,
Te rog mărite Stăpâne
Aceste simțiri și-aceste trăiri
Alungă-le de la mine! ! ... ,
Fiindcă mă gândesc, că nu-s date de Tine...
Dar poate-s, chiar ale Tale-ncercări,
Te rog, nu mă trece prin ele,
Fă să n-ajung la cruntele, remușcări,
Morale dureri și-alte cele,
De-aceea zic totuși, că nu-s de la Tine,
Ci conferite de ”Lucifer,”
Depărtează-l de mine! ! ...
În al Tău Nume, să-l fac de rușine,
Fiindcă, egocentrismul,
Aparent, ferește de distrugere
Dar Adevărul, mi-arată, , atât de bine,
Că-i definitiva distrugere
în fine! ! ! ...
Pentru, cei hulitori, tocmai de la Tine vine,
Ne ferește, de ea(de distrugere) și Te rog
Dă robului Tău Sfânta mirungere! ! ! ...

P. S.
Acum, că văd, cum viața se scurge,
În anii ce urmează ca secundele vremii,
Te rog fă la moarte,
Ca duhul meu, la ceruri să urce
Desprins de-acest trup, obosit
De mica lui cruce! !
Ca imaginea morții să nu mi-o
Dai, vederii Părinte,
Ci să-Ți revăd cumplita suferință,
Prin Răstignirea pe Cruce
Și-a biruinței Tale Slăvite
Oricum ți-aduc jertfă de mulțumire,
Și recunosc că m-ai pus în uimire,
Prin enorma, iubire a Ta,
Și Eterna, Dreptate a Lui
Yehova! ! ! ...
Ție, Cel venit, din Duhul și
Din Fecioară
Și Om născut,
Mă rog, nu-mi lăsa bucuria să moară,
Acea bucurie, de-a Te fi cunoscut! ! ! ...
A ei lipsă sigur, poate să doară,
Chiar și pe omul aflat sub scut! ! ...

Blându Ioan
11.12. 2025.