S-a rupt în Cer o carte,
Ce de milenii așteptă,
Să fie ruptă filă cu filă,
Să înceapă marea judecată.

În ale ei pagini stă scris un trecut,
Mai pe la mijloc, prezentul,
Iar la sfârșit, un viitor tăcut,
Ce așteaptă să fie cunoscut.

De tot mapamondul întregului pământ,
Ce cred că există doar încep,
Prezentul contând mai mult,
Iar viitorul să fie al lor trecut.

Dar amar se înșelă crezând
Că nu există un sfârșit la tot,
Căci acest bătrân pământ
Va fi distrus din temelia fiecărui continent.

Căci iată, stă scris în Cuvânt,
Căci va arde acest pământ,
Din fiecare colț de continent,
Chiar și în oceanul adânc.

Iată, se ridică din adânc
O forță mare ce de mult e adormită,
Așteptând al Său cuvânt,
Să spulbere pe orice om rămas pe pământ.

Căci pe norii cerului vor sta
Doar sfinți ce au trăit curat
Și vor privi pedeapsa celor rămași,
Auzind ale lor strigăte când vor fi arși.

De-ai vrea să faci parte din alai,
Tu Duhul Sfânt să-l ai,
Căci fără de El nu vei putea
Să intri cu Dumnezeu în Rai.