Când cu Goliat, David ai luptat.
Ai luat praștia și la luptă ai plecat.
De înălțimea lui nu te-ai înfricoșat.
Nu te-ai speriat de acest uriaș.

Pe Goliat l-ai văzut slab, mititel.
Cu credință l-ai doborât pe el.
Chiar dacă era considerat viteaz.
A căzut jos acest hulitor uriaș.

Toți uriașii să cadă azi în leșin,
În Numele Lui Isus cel divin.
Toți sunt slabi ca niște lăcuste.
Prin Isus cad ca niște muște.

Toți uriașii adunați laolaltă,
Nu vor putea nicicând vreodată.
Pe Isus Cristos să-l bată.
Căci El are putere absolut toată.

Iar uriașul ce lumea a păcălit.
Diavolul ce pe Eva a amăgit.
De Isus a fost învins pe cruce.
Moarte Lui victoria în dar ne aduce.

Chiar și uriașul moartea cea cumplită,
Curând de Isus va fi nimicită,
Curând Isus totul va restaura.
Neprihăniții Lui la cer vor zbura.

Păcatul este a morții putere.
El cere moarte chin și durere.
Cristos și pe acest uriaș a zdrobit.
Omul poate să fie mântuit.

Uriașii în viața noastră sunt mulți,
Unii poate că umblă desculți.
Alții cu foamea se confruntă mereu,
Fiecare are uriașul său.

Trădat de prieteni chiar familie,
Unii îndură a altor mânie.
Batjocuri, neplată, multă nedreptate,
Chinuri multe grele de toate.

Disprețuit, de oameni mult lovit.
Nimeni poate la tine nu s-a gândit.
O mână întinsă nu ai primit.
Poate că acest uriaș te-a zdrobit.

Uriașii apar mereu, mereu.
Lupte de dus sunt multe din greu.
Chiar și căzut de uriași lovit.
Nu totul încă s-a sfârșit.

Uriașii sunt învinși de Isus.
Acolo pe cruce la Golgota sus.
Să ne ridicăm dar acum.
La luptă cu Isus pe drum.

Mai mult decât învingător.
Sunt cu așa un Mântuitor.
Îmi dă putere în slăbiciuni.
Zi de zi face pentru noi minuni.

Prin credință în jertfa Lui.
Ne-ncredem în Numele Domnului.
Uriașii sunt învinși prin Cristos.
Nu ne va lăsa loviți jos.

Mâna Lui mereu ea ridică.
Cu Isus învingem orice frică.
Prin El biruitori pășim.
De-acea mult noi îl iubim.